80% din bolnavii de Alzheimer rămân nediagnosticați în România. Află care sunt primele simptome și ce investigații se fac pentru diagnostic și monitorizare

Afectarea cognitivă ușoară în boala Alzheimer

Afectarea cognitivă ușoară poate fi un stadiu de evoluție normală a unei persoane care îmbătrânește. De altfel, în unele cazuri, această afectare nu evoluează odată cu înaintarea în vârstă, iar la unele persoane, se văd chiar îmbunătățiri în timp.

Afectarea cognitivă ușoară în boala Alzheimer este diferită și este considerată, de fapt, stadiul simptomatic precoce al bolii Alzheimer, stadiul de pre-demență. Schimbările la nivel cognitiv în această fază sunt subtile, de cele mai multe ori și includ: mici probleme de memorie, dificultatea de a urmări firul unei conversații, probleme de orientare, de planificare și de luare a deciziilor. Touși, în stadiul pre-demență, nu este afectată major calitatea vieții pacienților.

Demența Alzheimer

În cele mai multe cazuri, boala Alzheimer este diagnosticată când a ajuns deja în stadiul de demență, cu pierderi semnificative de memorie și cu afectarea capacităților cognitive. Pe măsură ce demența avansează de la ușoară la avansată, tulburările de memorie se agravează, este afectată și memoria de lungă durată și apar, în plus, și alte manifestări care afectează independența și calitatea vieții pacientului:

• probleme cu alimentația, hidratarea, igiena, îmbrăcarea;
• găsesc cu dificultate drumul către casă și nu mai au nici orientare temporală;
• pierderea abilităților spațiale – persoanele afectate nu mai au capacitatea de a defini forme, mărimi și relația obiectelor în spațiu;
• probleme cu somnul – unii pacienți dorm ziua și stau treji noaptea;
• tulburări de înțelegere a limbajului;
• modificări de caracter (lipsa inițiativei, apatie, paranoia, agresivitate, impulsivitate, agitație).

Imagistica, esențială pentru confirmarea diagnosticului

Boala Alzheimer este o afecțiune neurologică progresivă și, din păcate, în prezent nu există un tratament eficient care să vindece această maladie, procesul de degradare a celulelor nervoase fiind unul ireversibil. Totuși, cu cât diagnosticul este pus mai precoce în evoluția bolii și cu cât tratamentul începe mai devreme, cu atât pacientul va avea mai mulți ani cu o calitate a vieții bună. Schemele terapeutice disponibile la ora actuală pot atenua unele simptome și pot încetini progresia bolii pentru unii pacienți.

Este esențial, însă, ca orice persoană de peste 65 de ani să fie evaluată de un medic neurolog sau psihiatru la primele semne de declin cognitiv. Diagnosticarea adecvată a bolii Alzheimer poate dura chiar și 3 ani de la debutul simptomelor, după cum se arată aici. În diagnosticul bolii Alzheimer este nevoie de o abordare integrată multidisciplinară, care se bazează inițial pe evaluarea cognitivă, urmată de examinarea neurologică, psihologică, analize de laborator și nu în ultimul rând, evaluare imagistică. „Provocarea cea mai mare, însă, constă în faptul că, în stadiul precoce al bolii Alzheimer, modificările patologice nu sunt evidente imagistic sau sunt foarte subtile. În plus, de foarte multe ori, modificările observate sunt nespecifice, fiind dificil să ghidăm clinicianul spre un diagnostic sau altul“, spune dr. Monika Suto, medic specialist radiolog în cadrul Hyperclinicii MedLife Cluj.

Uneori, pentru a exclude alte cauze sau afecțiuni reversibile cu manifestări similare, cum ar fi disfuncția tiroidiană, depresia, abuzul de alcool, dar și efectele adverse ale unor medicamente ori carențele de vitamine, medicul neurolog poate solicita analize de sânge, electroencefalograma, puncția lombară sau testarea genetică. Însă imagistica medicală ocupă un rol esențial în confirmarea diagnosticului. „Rolul imagisticii este, în principal, de a ajuta la diferențierea bolii Alzheimer de alte tipuri de demență, precum și excluderea sau identificarea altor patologii, care pot avea un tablou clinic similar. Există două tipuri de investigații neuroimagistice: RMN și CT cerebral. Dintre cele două, examinarea RM este de preferat, datorită rezoluției sale superioare. Dar în cazul în care există contraindicații, și tomografia computerizată poate aprecia unele modificări structurale, contribuind astfel la diagnostic“, explică medicul radiolog.

Cum se realizează un RMN cerebral

RMN-ul cerebral permite vizualizarea structurii creierului și este, de altfel, cea mai sensibilă metodă imagistică pentru această regiune, utilă în foarte multe patologii. Medicul Monika Suto explică: “Imagistica prin rezonanță magnetică produce imagini anatomice detaliate, cu ajutorul unui magnet puternic și undelor de radiofrecvență, fără a utiliza radiații ionizante”.

Referitor la cât durează și cum decurge investigația, medicul radiolog detaliază: „În funcție de protocolul de examinare utilizat (acesta depinde de diagnosticul suspicionat), examinarea durează în general între 30 și 60 de minute. Se folosește un dispozitiv special, similar unei căști, care este plasat în jurul capului și astfel pacientul este introdus în aparatul de RMN, care are forma unui cilindru. În timpul examinării, pacientul este rugat să rămână nemișcat, pentru a asigura claritatea și precizia imaginilor“.

Rețeaua MedLife este dotată cu 23 de aparate RMN și 16 aparate CT de ultimă generație în aproape toate orașele mari din țară, printre care București, Arad, Cluj-Napoca, Constanța, Galați, Iași, Sibiu, Timișoara.

Rolul imagisticii în urmărirea progresiei bolii

Investigațiile imagistice sunt de ajutor pacienților și după ce au primit diagnosticul de boală Alzheimer, pentru monitorizare constantă și corectă. „Neuroimagistica este foarte utilă în aprecierea progresiei bolii și, ca atare, are un rol important în studiile clinice. În plus, unele studii arată că rata de progresie a modificărilor imagistice poate avea o valoare predictivă în ceea ce privește riscul de dezvoltare a bolii Alzheimer la pacienții cu tulburări cognitive ușoare. Pe de altă parte, însă, boala Alzheimer este progresivă și, din păcate, fără un tratament eficient, rolul monitorizării în practica de zi cu zi este limitat“, conchide dr. Suto.

Un pacient depistat în stadiu precoce cu boala Alzheimer și care beneficiază de tratament adecvat poate trăi până la 20 de ani de la primirea diagnosticului, speranța medie de viață fiind de 6 ani și jumătate.

***

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.