Premierul Franței, avertisment privind evoluția războiului: „Desfăşurarea puterii militare a Rusiei nu se va opri aici”

„Dacă nu vezi că acest lucru este un factor destabilizator al întregii vieţi pe planetă, atunci nu vezi nimic”, subliniază el.

François Bayrou estimează că ”desfăşurarea puterii militare a Rusiei nu se va opri aici”, iar preşedintele american Donald Trump ”se înşeală” ”să răstoarne legile care ne permiteau să trăim în pace (…), să-şi transfome aliaţii în adversari şi ianmici” şi ”să facă lumea mai nesigură decât era, mai periculoasă decât era”.

”Am văzut una dintre cele mai puternice şi mai vaste ţări din lume, cea mai bogată cu toate bogăţiile subsolului, cu o armată care este una dintre cele două sau trei cele mai puternice din lume, aruncându-se asupra ţării sale vecine pentru a o anexa, pentru a prelua controlul acesteia, pentru a-i îndepărta de la putere pe conducătorii acesteia, pe scurt, pentru a o înghiţi şi a o lua”, acuză François Bayrou.

Rusia ”face ceea ce alte ţări au făcut cu vecinii lor la sfârşitul anilor ’30 şi în anii ’40”, acuză el, referindu-se la Germania nazistă.

El revine în acest interviu şi asupra subiectului disuasiunii nucleare, după ce preşedintele Emmanuel Macron a anunţat joi că-şi oferă răgaz ”până la sfârşitul semestrului” pentru a vedea ”dacă există cooperări noi care pot apărea” în cadrul Uniunii Europene (UE) cu privire la posibilitatea ca alte ţări aliate să beneficieze de disuasiunea nucleară franceză.

”Nu este automat? Nu există o punere în comun?” l-a întrebat jurnalista Sonia Mabrouk.

”Punerea în comun presupune să avem interese vitale în comun”, i-a răspuns şeful Guvernului francez.

”Însă vedeţi bine că patronul (disuasiunii nucleare) rămâne preşedintele Republicii”, a subliniat el.

ÎMPRUMUT NAŢIONAL?

Întrebat despre ideea lansării unui împrumut naţional, el a răspuns că ”aceasta este o posibilitate”, însă ”decizia nu este deloc luată”.

El declară că o formă de plasament naţional, un fel de livret de economii, face ”parte dintre soluţii” şică ”soluţiile nu au fost stabilite”.

”Acest tip de decizie nu a fost luată. Le vom defini împreună”, a declarat el.

”Munca pe care o avem de făcut va dura săptămâni, poate până la două luni, în vederea redesenării modului în care ţara noastră îşi va mobiliza mijloacele în serviciul acestor două obiective (…), apărarea, pe de o parte, şi reaşezarea felului nostru de a trăi împreună”, pe de altă parte, a declarat el.

François Bayrou vrea să ”soluţioneze în acelaşi timp” o creştere a cheltuielilor militare şi o reformă statului, ”fără să lase deoparte”, de exemplu, Educaţia.

El şi-a exprimat joi voinţa de a acorda ”prioritate” apărării, ”fără a abandona nimic” din ”modelul social”.

În acest sens, el a reiterat că vrea ”să evalueze” fiecare dontre misiunile statului şi ”să pună utilizatorii în situaţie de decidenţi”.

”Vom inversa procesul”, iar ”utilizatorii vor avea dreptul să spună «dar linia vostră 401 la ce serveşte?»”.

În contextul în care Franbţa se află în privinţa îndatorării şi deficitului printre cei mai slabi elevi ai Uniunii Europene (UE), premierul a avertizat că ”nu putem lăsa finanţele publice în stare de paragină, în starea de dezechilibru în care se află”.

”REFORME, OPŢIUNI”

Guvernul se loveşte din nou, după bugetul pe 2025 a fost abia adoptat, cu greu, de ceea ce Emmanuel Macron a prezentat drept ”ameninţarea” Rusiei, care cere o reînarmare a Franţei, fără o slăbire şi mai mare a finanţelor publice deja sleite.

Într-un avertisment televizat cu privire la ”pericolele” pe care le reprezintă o apropiere între Moscova şi Washington, preşedintele francez a sugerat că pe francezi îi aşteaptă un nou efort bugetar, în vederea unor ”reforme, opţiuni, curaj”.

Emmanuel Macron consideră că este necesar ca europenii să-şi crească bugetul apărării la 3% sau 3,5% din PIB, în contextul în care acesta este în prezent în Franţa de 2%.

Este vorba despre aproximativ 30 de miliarde de euo pe an, care constituie o provocare pentru Guvern, având în vedere constrângerile asupra finanţelor publice.

El vrea să excludă o creştere a deficitului public într-o Franţă criticată de Bruxelles din cauza unor derapaje, în care miniştrilor li se cere să-şi supravegheze strict cheltuielile, pentru ca să ţină cont de o scădere a deficitului la 5,4% din PIB în 2025, de la 6% în 2024.

Spre deosebire, Germania, într-un viraj major, prevede să deblocheze sute de miliarde de euro în vederea reînarmării sale.