CCR a respins sesizarile Opozitiei si Inaltei Curti pe Statutul magistratilor. Care e stadiul celor trei legi ale Justitiei

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a respins, marti, ca neintemeiate sesizarile PNL si Inaltei Curti de Casatie si Justitie asupra modificarilor aduse la Statutul judecatorilor si procurorilor, potrivit unui comunicat al CCR.

Conform documentului, plenul Curtii Constitutionale a luat in dezbatere, in cadrul controlului anterior promulgarii, obiectia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea Legii 303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor, formulata de un numar de 97 de deputati, si obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului I punctul 151 (cu referire la articolul 96 alineatul (3) si (4) ) din Legea pentru modificarea si completarea Legii 303/2004, formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Cele doua obiectii au fost conexate de Curtea Constitutionala.

In urma deliberarilor, CCR, cu majoritate de voturi, a respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile criticate sunt constitutionale.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica presedintelui Romaniei.

PNL a depus pe 24 mai, la CCR, sesizarea de neconstitutionalitate asupra modificarilor aduse Legii 303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor.

Documentul este semnat de deputatii PNL si USR.

„In urma reexaminarii initiativei legislative, ca urmare a pronuntarii Deciziei Curtii nr. 252/2018, am sesizat CCR cu neconstitutionalitatea a sase dintre textele normative astfel adoptate.

Sesizarea vine dupa ce coalitia PSD – ALDE a impus solutii legislative de o calitate foarte scazuta, la minime istorice, unele dintre norme depasind si limitele reexaminarii si, de asemenea, fiind neclare, impredictibile pentru o viitoare aplicare.

Astfel, patru texte normative au fost modificate cu depasirea limitelor legale ale reexaminarii, dispozitiile criticate nu au facut obiectul controlului de constitutionalitate, iar completarea acestora nu reprezenta o corelare legislativa si nici nu se regaseau intr-o legatura indisolubila cu dispozitiile declarate neconstitutionale”, se arata in sesizarea PNL.

Liberalii mentioneaza ca articolul 3 alineatul (12) din Legea nr. 303/2004 – „procurorii numiti de presedintele Romaniei se bucura de stabilitate” – excede deciziei CCR, dispozitiile art. 3 nu au facut obiectul controlului de constitutionalitate, iar completarea acestuia nu reprezinta o corelare legislativa si nici nu se regaseste intr-o legatura indisolubila cu dispozitiile declarate neconstitutionale.

Tot pe 24 mai, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la modificarile aduse legii privind Statutul judecatorilor si procurorilor.

Instanta suprema precizeaza in documentul transmis CCR ca s-a decis sesizarea Curtii cu privire la neconstitutionalitatea articolului I punctul 151 cu referire la articolul 96 alineatul 3 si 4 din Legea 303/2004 in raport cu articolul 147 alineatul 2 din Constitutie, precum si in raport cu articolul 1 alineatul 5 din Constitutie in componenta sa referitoare la calitatea legii.

Sursa mentionata arata ca in cuprinsul dispozitiilor articolului 96 alineatul (3) litera a), in forma modificata, legiuitorul se refera la „incalcarea evidenta a dispozitiilor legale de drept material si procesual” si la „incalcarea grava a drepturilor, a libertatilor si a intereselor legitime”, iar in cuprinsul dispozitiilor articolului 96 alineatul (3) litera b), in forma modificata, se face referire la o hotarare judecatoreasca definitiva „in mod evident contrara legii” si la afectarea grava a drepturilor, a libertatilor si a intereselor legitime, formulari care prezinta un caracter general si imprecis, care nu permit identificarea clara a ipotezelor in care exista eroarea judiciara.

Ce urmeaza

Dupa ce Curtea a respins sesizarile Opozitiei si Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind modificarile aduse Legii 303/2004, aceasta va ajunge la presedintele Klaus Iohannis, care o poate promulga, intoarce in Parlament pentru reexaminare sau ataca si el la CCR.

In ce stadiu se afla celelalte doua legi

In ce priveste celelalte doua Legi ale Justitiei, amintim ca luni Camera Deputatilor a adoptat proiectul de lege care modifica Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, in forma initiala, respingand astfel cererea presedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a initiativei legislative.

Citeste si Parlamentul nici nu se uita pe reexaminarea ceruta de Iohannis pe una din Legile Justitiei: I-o trimitem exact asa cum este

Presedintele Klaus Iohannis a retrimis vineri Parlamentului, spre reexaminare, proiectul de modificare a Legii 304/2004, iar in prealabil sesizase Curtea Constitutionala a Romaniei asupra neconstitutionalitatii actului normativ, insa cererea i-a fost respinsa, judecatorii CCR motivand ca presedintele a depasit termenul legal de sesizare a institutiei.

Referitor la Legea 317/2004 privind organizarea CSM (Consiliul Superior al Magistraturii), amintim ca Iohannis a sesizat, pe 11 mai, Curtea Constitutionala cu privire la aceasta lege.

Pe 5 iunie, insa, CCR a respins sesizarea presedintelui, pe motiv ca a fost depasit termenul de sesizare.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.