Desi tine in vama 15 scanere cu care nu stie ce sa faca, statul se pregateste sa isi cumpere altele, de trei ori mai scumpe

Astfel, puteau depista si confisca, pe zi ce trece, tot mai multa marfa de contrabanda, indiferent ca era vorba despre arme, droguri de mare risc si bani negri sau despre alcool si tutun. Codul Schenghen impunea existenta unor astfel de scanere in vamile de la granitele UE, asa ca Romania nu s-a zgarcit si si-a cumparat 15. Din pacate, n-a reusit niciodata sa gaseasca modalitatea de a exploata eficient aparatele. Drept urmare, in cele din urma, dupa ani lungi in care au stat mai mult in service, acestea s-au stricat de tot.

Astazi, aparatele pe care statul a cheltuit peste 12 milioane de euro zac in vami, ca niste simple piese de mobilier, la: Iasi (5 scanere), Constanta (2 scanere), Galati (2 scanere), Timis (2 scanere), Dolj si Cluj (un scaner) . Inca un scaner se afla la Directia Vamala Bucuresti, din informatiile Ziare.com. De mai bine de jumatate de an, ANAF sustine ca ia un „set de masuri care sa conduca la reoperationalizarea sau, dupa caz, casarea acestora, tinand cont de vechime si de costurile aferente repunerii in functiune”, se arata intr-un raspuns al institutiei formulat la solicitarea Ziare.com. Cu alte cuvinte, ANAF face o analiza care sa arate daca roboscanerele mai merita tinute sau sunt deja numai bune de dat la fier vechi. Oricum se aude ca vin altete noi…

Pretul scanerelor, greu de aflat. Nici statul si nici furnizorul nu spun cat i-au costat acestea pe romani

La solicitarea Ziare.com, Autoritatea Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a informat ca a cumparat prima oara, in anii 2002 si 2003, trei scanere de tip MIS (Mobile Imagining System) Rapiscan de productie americana. Pe acelea, statul le-a platit cu bani dintr-un imprumut de 12,6 milioane de euro facut de Guvernul Nastase la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) . Asa cum era si de asteptat, insa, ele n-au fost nici pe departe suficiente pentru a-i ajuta pe vamesi.

Dupa o pauza de 5 ani, achizitia de scanere a reinceput. De aceasta data, insa, statul a ales sa nu mai cumpere dispozitive produse de americani, ci sa ia unele create chiar de romani, numite Roboscan. Astfel, prin licitatie, furnizorul de scanere al statului a devenit societatea MB Telecom Ltd SRL, fondata de omul de afaceri Mircea Tudor.

In 2008, a informat ANAF la solicitarea Ziare.com, statul a cumparat 5 roboscanere tip M1 construite de MB Telecom Ltd SRL, cu banii primiti printr-un proiect PHARE. In cadrul acestuia, suma totala alocata pentru „dotarea unor puncte de trecere a frontierei cu echipamente specializate de detectie – echipamente specializate pentru control vamal indestructibil” a fost de 11.377.000 lei, adica de circa 3,1 milioane de euro, la un curs mediu al lui 2008.

Inca 7 roboscanere au fost cumparate intre anii 2010 si 2012. Desi Ziare.com a solicitat informatii cu privire la preturile achitate pe dispozitive, nici Directia Generala a Vamilor si nici ANAF nu le-au comunicat. De fapt, singurele date pe care ni le-a pus la dispozitie ANAF – cu o depasire de doua saptamani a termenului in care legea o obliga sa raspunda – a fost ca documentatiile de atribuire pot fi gasite fie pe SEAP, fie pe Journalul Oficial al Uniunii Europene (J.O.U.E.), fie pe siteul Directiei Generale a Vamilor.

Ce-i drept, datele nu sunt usor de sintetizat, in conditiile in care MB Telecom LTd SRL a incheiat, din 2004 incoace, foarte multe contracte cu Administratia Nationala a Vamilor atat pentru livrare de echipamente, cat si pentru asigurarea mentenantei. Dar cum nici societatea n-a comunicat ce sume a incasat de la stat pe roboscanere, tot a trebuit sa cautam datele. In cele din urma, in baza informatiilor centralizate de Ziare.com, pretul mediu al unui roboscanere este de un milion de euro. Iar Romania a cumparat 12.

De ce nu si-au facut treaba roboscanerele? Cele mai mici defectiuni le scoteau din uz pentru macar cateva luni

Statul roman a inteles din start ca, daca va cumpara scanere asa cum cerea UE, va trebui sa si plateasca apoi, in fiecare an, o gramada de bani ca sa le si intretina. Spre exemplu, doar in anul 2008, Romania a fost nevoita sa cheltuiasca nu mai putin de 771.093 lei (circa 209.000 euro, la un curs mediu al lui 2008 – n.red.) pe repararea scanerelor Rapiscan, singurele in functiune la acea vreme.

Ulterior, insa, pe masura ce a platit in jur de 12 milioane de euro roboscanere, statul n-a mai fost dispus sa aloce sumele de care era nevoie pentru intretinerea tuturor dispozitivelor. Cel putin asta spune societatea care a creat roboscanerele si care le-a asigurat mentenanta, pana in anul 2016.

„Functionarea defectuasa (a roboscanerelor – n.red.) a fost cauzata de o subfinantare cronica a bugetului de service si mentenanta preventiva. In privinta costurilor de intretinere va facem cunoscuta recomandarea ‘Organizatiei Mondiale a Vamilor’ din ghidul ‘Recomandari pentru achizitia achizitia si utilizarea echipamentelor de scanare’, editat pentru a veni in sprijinul tarilor membre ale organizatiei (inclusiv Romania).

In acest ghid (…) este mentionat ca o autoritate vamala ar trebui sa bugeteze costuri anuale de service intre 5% si 10% din pretul de achizitie al produsului si sa prevada un contract de mentenanta completa fara a include in acest buget costurile de verificare, autorizare si certificare a securitatii radiologice care mai adauga cel putin cateva procente la acest nivel de bugetare.

Aceste recomandari au fost constant ignorate in Romania, unde s-au alocat in medie sub 2% anual din valoarea de investitie, cu mult sub pragul critic recomandat de o organizatie care cumuleaza experienta profesionala a tuturor organizatiilor vamale din lume”, se arata intr-un raspuns formulat la solicitarea Ziare.com si semnat de omul de afaceri Mircea Tudor.

Cu alte cuvinte, statul n-a alocat mai mult de 20.000 de euro pentru intretinerea anuala a unui roboscaner, in conditiile in care ar fi trebuit sa cheltuiasca pe asra cel putin 50.000 de euro. In plus, nici reparatii de maxima necesitate nu s-au facut la timp, ci cu o intarziere de cel putin cateva luni, timp in care roboscanerele ramaneau simple piese de mobilier, in vami.

„Firma noastra a derulat in perioada 2008-2016 activitati de intretinere a echipamentelor aflate in exploatrea Directiei Generale a Vamilor in baza unor contracte cadru de service ce prevedeau o procedura de constatare si efectuarea a reparatiilor foarte cronofaga. Conform procedurilor contractuale, exista perioade de nefunctionare de cateva luni intre constatarea defectelor si efectuarea reparatiilor, rastimp necesar aprobarii de catre ANAF a fondurilor necesare pentru service. Deseori, in aceasta perioada se produc si alte defectiuni care fac imposibila repunerea in functiune (a roboscanerului – n.red.) la vizita de reparatii si care genereaza o perioada aditionala de nefunctionare de cateva luni„, informeaza Mb Telecom Ltd SRL.

Potrivit aceleiasi surse, acest mod de a lucra facea ca „orice defect minor sa blocheze scanerul pentru cateva luni, perioada in care practic operatorii nu-l putea utiliza, fiind clasificat ‘defect’. (…) Aceasta metodologie de service este total nepotrivita pentru sistemele de securitate care, prin definitie, ar trebui sa fie in stare de operabilitate cvasi-continua”, apreciaza societatea care a produs si intretinut roboscanerele pana acum doi ani.

Cu alte cuvinte, chiar si doua-trei defectiunui minore erau suficiente pentru a tine roboscanerul in depozit vreme de un an intreg. In plus, potrivit informatiilor furnizate de MB Telecom Ltd SRL pentru Ziare.com, autoritatile nu reuseau sa-i impiedice pe contrabandisti sa scoata scanerele din uz, aproape ori de cate ori doreau, lovindu-le cu masinile.

„In perioada in care am efectuat activitati de service si mentenanta, am constatat o rata neobisnuita de defecte generate de accidente auto. Avand in vedere ca in zona in care se realizeazau inspectii cu scanerul Roboscan, circulatia este restrictionata la o viteza de 5 km/h, acest tip de accident este neobisnuit si poate ascunde intentia de a sabota aceasta infrastructura de securitate (…) In urma unor astfel de defecte si a procedurilor de service mentionate mai sus, durata in care un scanner poate deveni operational dupa un astfel de ‘accident’ fiind de un an”, potrivit MB Telecom Ltd. SRL.

Ce se va intampla cu dispozitivile care au costat o avere

Desi de mai bine de jumatate de an sustine ca face o analiza pentru a stabili daca merita sau nu sa mai repare roboscanerele, ANAF n-are inca nicio idee despre cat ar costa, astazi, asa ceva. Sau daca are, prefera sa n-o comunice. Oricum ar fi, singurele informatii pe care ANAF le-a facut publice, la solicitarea Ziare.com, privind costurile statului cu roboscanerele au fost cele aferente anului 2016. Mai exact „in luna septembrie 2016, aceste echipamente aveau nevoie de reparatii in cuantum estimat de circa 100.000 euro”. La cat s-au ridicat costurile in 2017 si 2018, institutia n-a mai spus.

In mod normal, inainte sa cumpere aceste roboscanere, statul ar fi trebui sa isi faca un calcul si sa stabileasca daca isi permite sa le si intretina si daca e dispus sa dea, anual, mult peste jumatate de milion de euro pentru mentenanta lor. Daca operatiunile de intretinere si reparatii erau prea scumpe, poate ca ar fi fost mai bine sa nu le cumpere doar ca apoi sa le tina pe post de piese de mobilier, in vami. Iar daca UE ne obliga, totusi, sa le aveam, poate ca era cazul sa gasim solutia potrivita pentru a le folosi, nu pentru ca sa dam bine in fata Bruxelles-ului, ci ca sa luptam, intr-adevar, impotriva contrabandei.

Or, astazi ajungem sa ne uitam in jur ca sa ne convingem ca la acest capitol nu s-au facut progrese. Potrivit unui studiu prezentat recent de Daniel Maracineanu, presedintele Asociatiei pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul„, in Romania fiecara a sase tigara fumata provine din contrabanda. In plus, o treime dintre romani recunosc ca au avut acces la produse provenite din contrabanda, fie ele din tutun, alcool sau medicamente. Semn clar ca banii pe roboscanere au fost cheltuiti in zadar.

Cum vrea ministrul Teodorovici sa rezolve toate problemele

Intr-o intalnire recenta cu presa, Eugen Teodorovici a declarat ca are solutii pentru toate aceste probleme. Sigur ca banii dati pe unele dintre roboscanerele stricate s-au dus si nimeni nu-i mai recupereaza. In schimb, daca unele dintre ele mai merg reparate, vor fi repuse in functiune, spune Teodorovici. In plus, legea s-ar putea schimba – sau cel putin asa promite ministrul – pentru a rezolva problema ritmului lent, reclamat de Mircea Tudor, in care se faceau pana acum reparatiile scanerelor.

„In iunie, acum, se modifica legislatia. S-a dat deja o ordonanta si mai este o lege care e gata de anul trecut. Speram sa fie, in procedura de urgenta, trecute pana la finele lunii. Aceste doua ne vor permite noua, ca zona de Finante, sa fim tratati ca zona de infrastructura critica. Cu alte cuvinte, pot sa atribui direct, prin negociere, orice contract de lucrari, absolut tot. Orice. E cea mai importanta zona. Fara ea, n-ai nici aparare, n-ai nimic”, a spus Teorodovici.

Ministrul a adaugat ca de furnizarea si mentenanta scanerelor, care ar urma sa poata fi finantata rapid, ar urma sa nu se mai ocupe firme autohtone, ci unele din SUA, China si Elvetia. Pretul unui singur roboscaner ar urma sa varieze intre 3 si 5 milioane de euro.

„Vom incheia protocoale guvernamentale pentru a ne putea lua tot ce ne trebuie”, a mai spus Teodorovici, care a estimat ca investitia in reabilitarea si dotarea vamilor ar urma sa coste cam un miliard de euro.

Nu e clar, inca, daca firmele din Romania vor mai putea sau nu se se inscrie la licitatiile lansate de Ministerul Finantelor pentru dotarea vamilor cu scanere. Sau daca vor mai vrea sa o faca. Pana acum, fondatorul societatii MB Telecom Ltd SRl, Mircea Tudor, a avut foarte mult de castigat de pe urma contractelor prin care a furnizat echipamente si consultanta institutiilor statului roman. A si pierdut, insa, cel putin la capitolul imagine, dupa ce procurorii DNA au deschis, in 2017, un dosar penal in care il cerceteaza pentru cumparare de influenta si evaziune fiscala. La solicitarea Ziare.com, DNA a confirmat faptul ca, in cazul omului de afaceri, cercetarile sunt inca in curs.

Din pacate, in ciuda tuturor promisiunilor, nu mai incape mai nicio indoiala: statul accepta ca cel putin o parte din suma uriasa cheltuita pe scanerele din vami s-a dus deja pe apa sambetei. Iar acum, in loc sa incerce sa afle cine e vinovat si cine ar trebui sa dea inapoi banii, acelasi stat cauta modalitai de a cheltui sume si mai mari, fara sa fi invatat aproape nimic din esecurile de pana acum.

Citeste si:

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.