Merkel si Macron, pe aceeasi lungime de unda

Germania nu a raspuns multa vreme la propunerile Parisului in acest sens, dar acum timpul preseaza: la finalul lunii are loc summit-ul comunitar la Bruxelles, iar problema azilului si cea a reformelor sunt strans legate.

Intrevederea a avut loc in cadrul consultarilor interguvernamentale germano-franceze, iar cei doi lideri au stat de vorba intre patru ochi inaintea acestei reuniuni oficiale. Cu o seara inainte, Merkel il primise pe noul premier italian. Inaintea unui summit UE, un astfel de trafic la nivel inalt nu este neobisnuit.

Unitate germano-franceza

Pentru cancelarul german slabit in politica interna, intalnirea de la Palatul Meseberg poate fi considerata un succes. Merkel a anuntat la conferinta de presa comuna o colaborare stransa cu Macron si a vorbit despre un „nou capitol” pentru cooperarea bilaterala si europeana.

Si Macron s-a declarat optimist – Europa este capabila de progrese.

Importanta este o prezenta „suverana si in acelasi timp unita”. Aceasta trebuie sa fie noua filosofie pentru Europa. Patru teme s-au aflat pe ordinea de zi: consolidarea politicii externe si de aparare a UE; reformarea uniunii economice si monetare; adoptarea unei politici comune privind azilul; cooperarea in munca de cercetare in domenii ca inteligenta artificiala.

Pe anumite teme, parerile sunt foarte diferite la Paris si Berlin. Urmatoarele puncte au fost incluse insa in „declaratia comuna de la Meseberg”:

• o „initiativa de interventie” in politica de aparare cu corelarea sistemelor de armament;
• crearea unui consiliu european de securitate;
• mai multe fonduri si personal suplimentar pentru forta de protectie a granitelor externe ale UE;
• crearea de centre de azil si in afara Uniunii, de exemplu in Africa de Nord;
• sprijin special pentru statele comunitare care se confrunta cu multi refugiati;
• un buget propriu al UE pana in 2021 ca dezvoltare a Mecanismului European de Stabilitate (ESM) pentru investitii nationale si posibile impozite europene;
• crearea unei agentii pentru inteligenta artificiala;
• reducerea numarului de comisari europeni;
• liste transnationale de candidati pana la alegerile europene din 2024.

Merkel si Macron au subliniat ca este inca vorba doar de propuneri, detaliile nu au fost deocamdata puse la punct. In acest sens, este nevoie de un acord european mai larg.

Odinioara, celelalte tari se alaturau cand exista un acord germano-francez, dar acum lucrurile nu mai sunt atat de simple. Olanda critica deja planurile privind un buget propriu al zonei euro, iar tarile nordice nu vor sa contribuie cu mai multi bani la fondurile comune europene.

Franta ofera ajutor in disputa privind azilul

Intrebat de un jurnalist, Macron a raspuns afirmativ in ceea ce priveste incheierea unui acord bilateral in problema azilului. Refugiatii deja inregistrati in Franta nu au voie sa fie lasati sa treaca in Germania, a promis Macron.

O afirmatie pe placul ministrului de Interne german, Horst Seehofer. Acesta este principalul contestatar al politicii de azil a cancelarului si i-a dat ultimatum doua saptamani pentru a prezenta o solutie europeana.

Seehofer vrea ca refugiatii inregistrati in alte tari ale Uniunii sa fie expulzati rapid din Germania si trimisi inapoi in aceste tari in care au fost inregistrati. Merkel are ca obiectiv incheierea de acorduri bilaterale in acest sens cu tarile din UE. Atat doar ca trebuie sa le rezolve in 14 zile.

AfD are greutati sa depaseasca CSU la dreapta politicii germane

Disputa incinsa dintre Seehofer si Merkel pe tema azilului face mereu valuri la Berlin: inclusiv la populistii de dreapta de la „Alternativa pentru Germania” (AfD) . Acestia au prezentat presei un „plan de urgenta” in politica privind refugiatii. Se remarca insa cat de greu le este celor de la AfD sa depaseasca CSU la dreapta esichierului politic.

Sa declare statele magrebiene drept tari sigure de provenienta, pentru a-i putea expulza usor pe imigrantii care vin de acolo? Tema este deja in discutie. Sa li se dea refugiatilor si azilantilor produse si obiecte in loc de bani? Este deja prevazut in masterplan-ul lui Seehofer. AfD vrea duritate maxima.

Populistii de dreapta interpreteaza legea in asa fel incat afirma ca, de fapt, nimeni nu ar mai avea drept de a intra in Germania ca azilant, pentru ca ar proveni deja din state de origine sigure. Iar cine nu are drept de azil nu ar avea drept nici sa depuna o cerere de azil si sa treaca prin toata procedura de verificare, dupa cum a afirmat vicepresedinta grupului parlamentar al AfD, Beatrix von Storch.

Azilul politic ar mai trebui sa existe doar pentru persoane individuale, de genul unui Edward Snowden. Altfel, ar trebui aplicata „cota zero”.

Pe un anumit punct, in ciuda divergentelor lor ample, toate partidele din Bundestag sunt de acord: va fi o vara politica fierbinte la Berlin, fara vacanta obisnuita. Ceea ce este aproape normal, daca ne raportam la toate crizele din ultimii ani. Este parerea unei doamne care traieste totul pe pielea ei: casiera de la cantina Bundestagului.

Kay-Alexander Scholz

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.