Dragnea si-ar putea afla azi sentinta. Cum este afectat dosarul de modificarile Codurilor Penale

Un numar de 11 persoane sunt trimise in judecata in acest caz pentru infractiuni de abuz in serviciu sau fals intelectual.

Cine sunt magistratii

Commpletul care judeca dosarul lui Dragnea este format din trei judecatori: Stefan Pistol (presedinte), Geanina Arghir si Constantin Epure. Cazul este in faza de fond a procesului, iar decizia pe care o vor da magistratii poate fi contestata la Completul de 5 judecatori de la Inalta Curte.

Acesta este acelasi complet de judecata care l-a achitat pe presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, judecat pentru marturie mincinoasa. Decizia definitiva in cazul liderului ALDE urmeaza sa fie luata la Completul de 5 judecatori.

Procesul angajarilor fictive la DGASPC Teleorman este pe rolul Inaltei Curti din 15 iulie 2016 si a avut 15 termene de judecata. Inalta Curte a amanat de doua ori pronuntarea in acest caz.

Detalii despre acest caz in articolul: Sentinta pentru Liviu Dragnea a fost amanata iar

Decizia Inaltei Curti vine in contextul in care Parlamentul a votat mai multe modificari la Codul de procedura penala (CPP) . Proiectul legislativ este in faza in care se depun contestatii de neconstitutionalitate si urmeaza sa ajunga la Curtea Constitutionala. In cazul in care insa acesta ar fi promulgat, noile modificari ar afecta si acest dosar.

Nuantele din „condamnare”

Una dintre noile prevederi se refera la probele pe baza carora inculpatii pot fi condamnati, nefiind posibil ca o persoana sa poata fi condamnata pe baza declaratiilor martorilor, sau a persoanelor judecate. Este vorba de modificarea articolului 103, alineatul 3, din CPP.

Cum este in prezent: „Hotararea de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei nu se poate intemeia in masura determinanta pe declaratiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejati”.

Cum se modifica: „Hotararea de condamnare, de aplicare a unei masuri educative de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei nu se poate intemeia in masura determinanta pe declaratiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejati. De asemenea, aceasta nu se poate intemeia pe declaratiile inculpatilor din acea cauza, ale martorilor care beneficiaza de exonerare de raspundere pentru faptele denuntate sau pe declaratiile celor care beneficiaza de dispozitii legale de favoare pentru declaratiile date in fata organelor judiciare, daca aceste probe nu se coroboreaza si cu altele, administrate legal in cauza. Hotararea de condamnare, de aplicare a unei masuri educative, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei nu se poate intemeia in nicio masura pe refuzul de a da declaratii al inculpatului”.

Propunerea de modificare a fost facuta de PSD.

Secretarele din PSD au recunoscut

Principalele probe din acest dosar, in cazul lui Liviu Dragnea, sunt mai multe declaratii ale unor functionari din cadrul CJ Teleorman. Cele mai elocvente sunt chiar ale celor doua secretare PSD, Adriana Botorogeanu (48 de ani) si Anisa-Niculina Stoica (43 de ani), care au fost angajate la DGASPC Telorman. Ele au dat detalii cu lux de amanunte cum munceau la sediul partidului, dar erau platite de stat.

Botorogeanu si Stoica au recunoscut acuzatiile si au cerut sa fie condamnate la o sentinta redusa cu o treime si cu suspendarea acesteia. Practic, potrivit propunerii PSD, „beneficiaza de dispozitii legale de favoare pentru declaratiile date in fata organelor judiciare.”

In aceeasi situatie a fost si Gheorghe Nicusor, fost sef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare din cadrul DGASPC, care a recunoscut acuzatiile DNA.

Una dintre declaratiile cheie din dosar, facuta impotriva lui Dragnea, este a unuia dintre inculpatii din dosar, Floarea Alesu, fost sef al DGASPC Teleorman.

Apelul dupa achitare, greu de intors decizia

In cazul unei decizii de achitare a lui Dragnea, sansele ca aceasta sa se mentina in faza de apel sunt destul de mari, daca intra in vigoare noile modificari. PSD a propus un alineat nou la articolul 421.

„Instanta de apel nu poate desfiinta sentinta primei instante prin care s-a dispus achitarea inculpatului si nu poate pronunta o hotarare de condamnare direct in apel decat daca sunt readministrate probe sau administrate probe noi care sa conduca la desfiintarea solutiei de achitare a primei instante pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusa achitarea.”

In dosarul Dragnea-DGASPC Teleorman, probele sunt in principal declaratii si actele privind angajarea si pontarea celor doua secretare. Atunci cand procurorul a trimis cazul in instanta, a trimsi toate probele. Deci nu mai are alte probe la parchet. Sigur, declaratiile celor implicati, martori sau inculpati, pot fi readministrate in apel.

„Ce se alege de buna-credinta in administrarea probelor?”

De altfel, situatia a fost sesizata si de jurnalistul Liviu Avram, care a descris pe Facebook un dialog cu un procuror, privind aceasta situatie.

„Dialog cu un procuror, despre faza ca un inculpat achitat in prima instanta nu poate fi condamnat in apel decat daca apar probe noi. Zice:
Va trebui ca procurorul sa puna deoparte un martor pentru apel. Eu asa as face.
– Sau o hartiuta, ceva.
– Exact! Si de care sa nu stie avocatul, ca altfel te obliga sa o administrezi in prima faza.
– Si ce se alege de buna-credinta in administrarea probelor?
– Se alege praful. Ne obliga pur si simplu la tertipuri”.

„Amendamentul Dragnea”

Unul dintre articolele votate in Parlament a fost denumit de presa „Amendamentul Dragnea”. Este vorba de o prevedere potrivt careia un condamnat definitiv poate cere rejudecarea, daca hotararea nu a fost scrisa si semnata de judecatorul care a dat decizia.

Este cazul lui Liviu Dragnea, condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare. Doi dintre cei cinci magistrati care au participat la dezbateri, la deliberari si la pronuntarea sentintei nu au mai semnat motivarea. Judecatorii Livia Stanciu si Luminita Zglimbea s-au pensionat intre momentul pronuntarii sentintei (aprilie 2016) si cel al publicarii motivarii (februarie 2017) . In locul celor doua, motivarea sentintei a fost semnata, potrivit procedurii, de sefa instantei supreme, Cristina Tarcea.

Ziare.com a scris despre cum modificarile il ajuta pe Liviu Dragnea sa scape de condamnare. Comisia Iordache vrea sa modifice legea penala in favoarea lui Dragnea: Sentinta din Dosarul Referendumului ar putea fi revizuita

Citeste si: Cazul Liviu Dragnea – Referendumul: Argumentele pentru modificarea care i-ar putea aduce revizuirea sentintei, desfiintate de judecatori

Dupa cum am aratat, in cazul DGASPC Teleorman, procurorii DNA au cerut Inaltei Curti anularea suspendarii condamnarii de 2 ani din dosarul Referendumului primita de Liviu Dargnea.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.