Rosia Montana ar fi putut fi, de astazi, in Patrimoniul Mondial. In schimb, am devenit o premiera in istoria UNESCO

O poveste incalcita

Drumul Rosiei Montane catre includerea in patrimoniul mondial a inceput in urma cu un deceniu, insa pana acum un an si jumatate a lipsit mereu semnatura politica pentru ca acest lucru sa devina realizabil.

Insa pe 5 ianuarie 2017, in ultima zi de mandat, ministrul tehnocrat al Culturii Corina Suteu anunta ca a trimis la UNESCO dosarul. A fost ultima actiune a Guvernului tehnocrat, demarata „dupa consultarea prim-ministrului Dacian Ciolos si cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe”, dupa cum anunta Suteu.

Succesorul sau din primul din cele trei guverne PSD ce au urmat, Ionut Vulpescu, nu s-a aratat dornic sa sustina demersurile, pentru ca programul de guvernare nu spunea nimic de Rosia Montana – arie protejata.

Dosarul insa si-a urmat cursul la UNESCO. Intre februarie si august 2017 a avut loc evaluarea tehnica a dosarului, in toamna lui 2017 experti ai UNESCO au intreprins o vizita de evaluare pe teren a peisajului cultural nominalizat si acum am ajuns in zilele noastre, 29 iulie 2018, cand, reunit la Bahrein, Comitetul Patrimoniului Mondial discuta cazul Rosia Montana si ar fi urmat sa dea si o decizie finala.

Premisele erau bune. Ambasadorul Romaniei la UNESCO, Adrian Cioroianu, a spus ca Rosia Montana primise deja recomandarea de inscriere in Patrimoniul Mondial undeva in luna mai a acestui an. Insa Guvernul Dancila a cerut, cu doar cateva saptamani inainte, retragerea pentru moment a dosarul. Acest caz reprezinta o premiera in istoria UNESCO.

In plus, informatia a aparut in presa, neexistand o informare oficiala a Executivului. Prins cu mata-n sac, Ministerul Culturii, condus in era Dancila de actorul George Ivascu, a motivat ca, din cauza procesului cu Gabriel Resources, daca Rosia Montana ar fi acum inclusa in patrimoniul mondial, Romania poate pierde 4,37 de miliarde de dolari.

Si Tudose a vrut sa retraga dosarul: Nu mai sapi o gropita acolo, sunt zacamintele noastre!

Insa, dincolo de declaratiile de acum ale actualului ministru al Culturii, niciunul dintre guvernele PSD nu a parut ca vrea protejarea zonei. Retragerea dosarului a fost doar finalizata de Executivul Dancila, ea fiind in plan inca din timpul lui Mihai Tudose.

La sfarsitul lunii august 2017, fostul premier se plangea, la Romania Tv, ca daca va fi inclusa aria in patrimoniul UNESCO, resursele nu vor mai putea fi exploatate.

„Poate il intrebati si pe domnul Ciolos de ce in ianuarie, inainte sa plece, in ultimele zile, toata zona a declarat-o arie protejata natural si a trimis hartiile pe la UNESCO. Adica nu mai sapi o gropita acolo nici sa sapi dupa rame, ca e arie protejata, lucru care probabil ca va conta la acel arbitraj. De ce a facut-o nu stiu, dar probabil ca va trebui sa raspunda dansul (…) El era seful la tribul acela de tehnocrati, ala destept care ne tot da lectii acum. Sa spuna ca habar nu a avut, lucru pe care tind sa il cred.

E greu pana te accepta (UNESCO, n.red.), dar dupa ce te-au acceptat e aproape imposibil sa te retragi. Vom incerca sa retragem, sa scriem ca nu ne mai mentinem punctul de vedere, punandu-ne intr-o situatie absolut ciudata fata de organele internationale de profil. Daca lucrurile raman definitive, s-a inchis. Acolo sunt zacamintele noastre!

Putea sa o declare protejata pe la noi prin casa, iar noi o protejam, noi o deprotejam – puteam sa spunem ca acolo traieste ultima specie de libelula si apoi constatam ca libelula nu mai e si nu a lasat mostenitori„, spunea Tudose pe 29 august 2017.

Expertul UNESCO, impiedicat sa evalueze situl

Si atitudinea actualei Puteri a continuat sa fie de-a dreptul ostila fata de includerea Rosiei Montante pe lista UNESCO.

In octombrie 2017, cand organizatia a trimis un expert sa evalueze situl, autoritatile au recurs la cele mai meschine tertipuri pentru a-l impiedica sa-si indeplineasca misiunea.

Helmuth Albrecht, doctor in arheologie si evaluator renumit al ICOMOS (International Council on Monuments and Sites), spunea, dupa ce intr-un final a reusit sa viziteze parte din sit, ca ceea ce ar fi trebuit sa fie o evaluare simpla s-a transformat intr-o nebunie, un joc in care autoritatile i-au pus piedici dupa piedici. „Va fi un raport interesant”, spunea atunci Albrecht. Detalii din raport poate le vom afla astazi de la Manama, cert este ca, dupa tot ce a vazut, expertul a recomandat ca Rosia Montana sa fie trecuta sub protectie internationala.

Un reportaj despre peripetiile sale de atunci a fost realizat de Recorder.ro:

Protestele de la Rosia Montana, primele manifestatii #rezist

Rosia Montana este una dintre cele mai semnificative concentrari de valori de patrimoniu ale Romaniei. Este localitatea rurala cu cel mai mare numar de monumente incluse in Lista Monumentelor Istorice, conserva inca intacte urmele a peste 2.000 de ani de activitati miniere, prin numeroase marturii istorice inestimabile: galerii miniere antice si medievale, un targ minier exemplar conservat, vestigii ale perioadei de inceput a industrializarii.

In 2013, Romania a vazut cele mai ample proteste de dupa Revolutie dupa ce Guvernul de atunci condus de Victor Ponta a adoptat un controversat proiect de lege ce oferea Rosia Montana Gold Corporation, societate controlata de compania canadiana Gabriel Resources, dreptul sa exploateze cel mai important zacamant din Romania, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint.

Statul castiga pentru asta in jur de 5 miliarde de dolari, neavand tehnologiile necesare sa isi exploateze singur resursele, iar RMGC promitea sa infiinteze cateva mii de locuri de munca.

Organizatiile ecologice locale si internationale au avertizat insa ca metoda de extragere a aurului prin utilizarea cianurilor va distruge Rosia Montana. In cele din urma proiectul a fost blocat iar Gabriel Resources a dat in judecata statul roman, anuntand la finalul lunii iunie 2017 ca cere despagubiri de aproape 4,4 miliarde de dolari americani.

Protestele care au oprit proiectul de exploatare au fost primele din miscarea civica de rezistenta ce s-a coagulat in Romania. Incepand cu 1 septembrie 2013, zeci de mii de romani au protestat in Bucuresti, la Pungesti, in toate orasele din tara, precum si in diaspora. Si inca de pe atunci George Soros a fost aratat cu degetul ca omul negru din umbra protestelor, sustinatorii proiectului minier acuzand ca miliardarul finanteaza miscarea de rezistenta pentru ca vrea sa tina Romania inapoiata.

Acum, cu PSD din nou la guvernare, protestele continua, dar au revenit si presiunile pentru exploatarea aurului de la Rosia Montana.

Lasam ca incheiere cuvintele pe care un localnic din Rosia Montana, Andrei Gruber, i le-a spus unui jurnalist de la Al Jazeera, in 2013: „Mineritul este ceea ce a creat asezarea de la Rosia Montana, insa asta nu inseamna ca tot el trebuie sa o si distruga”.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.