Ministerul Turismului spune ca ii va despagubi pe turistii lasati pe drumuri de agentiile in faliment, dar nu si de unde va lua banii necesari

Romania ar fi trebuit sa transpuna Directiva (UE) 2302/2015 pana pe 1 ianuarie 2018, astfel incat sa o poata aplica incepand cu 1 iulie. Aceasta armonizare de legislatie ar fi trebuit facuta la timp nu doar pentru ca asa cere UE, ci si pentru ca le-ar fi permis romanilor sa evite riscul de a ramane fara banii platiti in avans pe un pachet turistic, in cazul in care agentia de turism de la care il cumparasera ar intra in insolventa.

Din pacate, desi timp si resurse a avut, tara noastra n-a transpus directiva nici pana astazi. In consecinta, nici vorba nu poate fi despre aplicarea ei, incepand cu 1 iulie.

Statul n-a fost niciodata in stare sa le garanteze turistilor returnarea banilor

Legislatia europeana prevede de aproape 30 de ani ca omul trebuie sa isi recupereze toti banii dati pe o vacanta de care n-a apucat sa se bucure, din cauza ca agentia de turism a intrat in insolventa. E o prevedere a Directivei 90/314/CEE. Romania a transpus si ea aceasta directiva prin intermediul OUG 107/1999, modificata in 2008.

Problema este ca a transpus-o prost. In consecinta, la noi, atunci cand agentia de turism intra in insolventa, turistii pagubiti trebuie sa isi imparta o suma de cel mult 50.000 de dolari. Or, asta inseamna ca un roman care a platit 10.000-15.000 de dolari pentru un pachet turistic de lux, sa spunem, risca sa primeasca o despagubire de numai 5-6 dolari.

Ca sa rezolve toate aceste probleme – asa cum UE ne obliga, de altfel – Ministerul Turismului a inceput anul trecut sa creeze cadrul legal pentru transpunerea Directivei 2302/2015. Era deja tarziu, in conditiile in care trecusera doi ani de la momentul publicarii directivei in Jurnalul Oficial al UE. Dar, pana la urma, mai bine mai tarziu decat niciodata…

La initiativa fostului ministru al Turismului, Mircea Titus Dobre, Guvernul a adoptat OG 26/2017. Aceasta prevedea ca societatile de asigurare urmeaza sa incheie polite in urma carora turistii sa isi primeasca inapoi toti banii pe pachetele turistice, in caz de insolventa a agentiei. Asiguratorii n-au fost de acord sa incheie polite in baza carora toti turistii sa fie despagubiti integral.

In consecinta, ca transpunerea directivei sa nu se blocheze, OG 26/2017 a fost modificata. In noua forma, aceasta prevedea infiintarea unui Fond National de Garantare a Pachetelor de Servicii Turistice (FNGPST).

Acest fond ar fi urmat sa fie alimentat cu bani de la agentii si sa functioneze in subordinea Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (FNGCIMM).

Solutia i-a convins si pe parlamentari, asa ca OG 26/2017 a devenit Legea 277/28.12.2017. Care, insa, a fost votata degeaba, din cauza ca nu i s-au mai redactat nici pana astazi norme de aplicare.

Pe 12 ianuarie, dupa ce termenul de transpunere a directivei expirase deja, Ministerul Economiei a lansat in dezbatere publica un proiect de OUG care prevedea cam aceleasi lucruri ca si Legea 277/28.12.2017. Adica tot infiintarea unui fond de garantare in subordinea FNGCIMM. Si respectivul proiect a fost abandonat.

Ce prevede noul proiect de ordonanta al Ministerului Turismului

Pe 2 iulie – cu o saptamana mai tarziu decat promisese ministrul Bogdan Trif – Ministerul Turismului a lansat in dezbatere publica un nou proiect de ordonanta pentru transpunerea Directivei (UE) 2302/2015.

Asa cum cerea legea europeana, noul proiect prevede ca turistii pagubiti de insolventa unei agentii de turism isi pot recupera integral banii pe pachetele turistice neefectuate sau compromise.

Mai exact, la Articolul 18, alineatul 1 din proiectul de ordonanta se arata ca:

„Agentiile de turism organizatoare stabilite pe teritoriul Romaniei ofera garantii privind rambursarea tuturor platilor efectuate de catre sau pe seama calatorilor, in masura in care serviciile relevante nu sunt furnizate ca urmare a insolventei agentiei de turism organizatoare”.

De unde ar urma sa provina banii pentru rambursarea banilor catre turisti? Tot Articolul 18, alineatul 1 prevede ca:

„Aceste garantii sunt reprezentate de scrisori de garantie bancara, polite de asigurare, fond de garantare a pachetelor de calatorie sau alte instrumente de garantare legal constituite, care pot functiona distinct sau asociat.

In cazul in care in contractul privind pachetul de servicii de calatorie
este inclus transportul de pasageri, agentia de turism organizatoare asigura si garantii pentru repatrierea calatorilor”.

Alte detalii privind sursele din care vor proveni banii pentru despagubirea turistilor nu se mai regasesc in proiectul de ordonanta.

Tot ce stim, cu siguranta, la acest moment este ce a spus ministrul Turismului, Bogdan Trif, intr-o conferinta de presa de pe 26 iunie 2018:

„O sa apelam la piata libera, la scrisori de garantie si o sa apelam si la un fond, dar un fond mutual pe care sa il gestioneze agentiile sub supravegherea statului”.

Ce va fi fondul mutual, cand si cum se va infiinta si de cat timp va fi nevoie ca el sa devina functional nu stim. La fel cum nu stim nici daca asiguratorii vor accepta de aceasta data sa garanteze pentru banii dati de turisti pe pachetele de servicii de vacanta.

In urma cu un an, n-au vrut sa o faca. Ce garantie avem ca povestea nu se va repeta acum?

Din informatiile obtinute de Ziare.com, proiectul de ordonanta se bazeaza pe faptul ca societatilor de asigurare n-ar urma sa li se mai ceara sa garanteze, in alb, pentru agentiile de turism.

In schimb, asiguratorii ar urma sa incheie cate o polita pentru fiecare pachet turistic vandut de agentia de turism, maniera mai accesibila de lucru.

Ramane, insa, de vazut daca si cand noile solutii de transpunere a Directivei 2302/2015 se vor dovedi mai eficiente decat cele pe care statul le-a incercat pana acum.

Atentie, turisti! Doar in anumite conditii va veti putea recupera banii

De principiu, turistul pagubit are dreptul sa isi primeasca banii inapoi, daca nu se mai poate bucura de vacanta pe care si-a cumparat-o de la o agentie, din cauza ca aceasta a intrat in insolventa.

Cu toate astea, ca sa fie sigur ca nu pierde bani, turistul ar trebui sa stie dinainte ce drepturi ii da Directie (UE) 2302/2015.

Spre exemplu, daca agentia de turism a intrat in insolventa, asigurare i-ar putea permite sa isi despagubeasca un client cu valoarea pachetului turistic pe care i l-a vandut.

Totusi, potrivit ordonantei, asigurarea agentiei nu-i va permite turistului sa isi recupere banii pe serviciile de calatorie asociate, cumparate de la alti operatori, mai ales daca achizitia acestora s-a facut la mai mult de 24 de ore de la plata pachetului turistic principal.

La randul lor, societatile care presteaza serviciile de calatorie asociate vor avea asigurari si vor putea da turistilor banii inapoi, dar numai in situatia in care ele intra in insolventa si nu-i mai asigura transport…

Cu alte cuvinte, turistul va trebui sa fie atent cand isi cumpara o vacanta ca sa stie in permanenta de la cine ar putea fi nevoit sa isi ia banii inapoi.

Pana sa discutam, insa, despre fineturile transpunerii, ne-am multumi sa vedem legislatia romaneasca armonizata cu cea europeana. Ulterior, se va mai putea regla cate ceva, ca sa nu ne ameninte, din nou, Comisia Europeana cu infringementul, asa cum a facut-o in 2017 din cauza ca Romania nu garanteaza drepturile turistilor!

La urma urmei, macar de frica sa le ofere statul turistilor garantia ca nu isi pierd banii pe vacante!

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.