Deputatii revizuiesc luni Legea privind statutul magistratilor, conform deciziei CCR

Pe 19 iunie, CCR a admis sesizarea de neconstitutionalitate formulata de grupurile parlamentare ale PNL si USR, precum si obiectia de neconstitutionalitate a ICCJ asupra proiectului care modifica Legea 303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor.

Pe 24 mai, PNL si USR au sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei in legatura cu initiativa care modifica Legea privind statutul magistratilor.

„In urma reexaminarii initiativei legislative, ca urmare a pronuntarii Deciziei Curtii nr. 252/2018, am sesizat CCR cu neconstitutionalitatea a sase dintre textele normative astfel adoptate.

Sesizarea vine dupa ce coalitia PSD – ALDE a impus solutii legislative de o calitate foarte scazuta, la minime istorice, unele dintre norme depasind si limitele reexaminarii si, de asemenea, fiind neclare, impredictibile pentru o viitoare aplicare.

Astfel, patru texte normative au fost modificate cu depasirea limitelor legale ale reexaminarii, dispozitiile criticate nu au facut obiectul controlului de constitutionalitate, iar completarea acestora nu reprezenta o corelare legislativa si nici nu se regaseau intr-o legatura indisolubila cu dispozitiile declarate neconstitutionale”, se arata in sesizarea PNL si USR.

Liberalii si parlamentarii USR mai argumenteaza ca Legislativul a depasit limitele stabilite prin decizia CCR, deoarece a modificat si alte prevederi, pe langa cele care trebuiau modificate, in urma hotararii de neconstitutionalitate, data de Curte, iar aceasta actiune ar incalca art. 147 alin. (4) din Constitutie.

„De asemenea, cinci texte normative nu respecta nici exigentele de claritate, precizie si previzibilitate a normei, impuse prin art. 1 alin. (5) din Constitutie, textele fiind neconstitutionale ca urmare a impredictibilitatii lor in viitoarea aplicare”, se mai arata in documentul trimis de PNL si USR catre Curtea Constitutionala.

Referitor la felul in care Parlamentul a definit eroarea judiciara, liberalii sustin ca „legiuitorul nu a individualizat elementele, imprejurarile sau situatiile care sa se circumscrie notiunii de eroare judiciara, reglementarea pastrandu-si caracterul vadit abstract”. De asemenea, formularile precum ‘incalcare evidenta’ sau ‘afectarea grava’, desi sunt potrivite pentru explicatii de natura teoretica, ele nu sunt potrivite pentru a fi utilizate in procesul de legiferare”, potrivit sursei citate.

Tot pe 24 mai si Inalta Curtea de Casatie si Justitie (ICCJ) a sesizat Curtea asupra neconstitutionalitatii modificarilor aceleiasi legi.

Magistratii instantei supreme au subliniat, in sesizarea transmisa CCR, faptul ca in modificarea Legii privind statutul magistratilor nu este identificata in mod clar ipoteza in care exista eroarea judiciara, ci doar in linii generale, ceea ce duce la imposibilitatea aplicarii legii.

Judecatorii de la instanta suprema mai sustin ca legiuitorul s-a indepartat de la normele articolelor 538 si 539 din Codul de Procedura Penala si a inclus in sfera erorii judicare „actele proceduale” dispuse cu incalcarea „dispozitiilor legale de drept material si procesual” si „hotararile judecatoresti definitive” „contrare legii sau situatiei de fapt”, fara nicio circumstantiere menita sa permita identificarea clara a acestora.

„Efectul utilizarii unor formulari cu caracter general si imprecis in definitia notiunii de eroare judiciara este imposibilitatea delimitarii sferei erorii judiciare si, in consecinta, imposibilitatea aplicarii dispozitiilor care o reglementeaza”, spun magistratii ICCJ.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.