Legea off shore spune o poveste frumoasa, cu iz electoral, dar nu rezolva problema exploatarii gazelor din Marea Neagra

Desi discutii pe marginea extragerii si valorificarii gazelor din Marea Neagra se poarta deja de mai multi ani, in Romania, Guvernul a initiat abia in luna octombrie a anului trecut un proiect de lege care sa consfinteasca normele de exploatare off-shore (pe mare) . Respectivul proiect – adoptat de Senat pe 12 februarie 2018 – a dat nastere unor ample dezbateri, in principal din cauza ca ii scutea pe petrolistii din Marea Neagra de plata unor sume importante catre stat. Iata despre ce era vorba.

Statul le percepe petrolistilor on-shore o taxa pentru sumele pe care acestia le obtin din vanzarea gazului, in plus fata de pretul resursei stabilit mai demult de stat, pe vremea cand piata autohtona de energie era reglementata. Pe explotatorii din off-shore, in schimb, statul s-a gandit sa nu-i mai incarce cu aceasta taxa, impusa in baza OG 7/2013, ci sa ii lasa se isi plateasca doar redeventele. Cuantumul acestora, stabilit prin Legea Petrolului 238/2004, ajunge la cel mult 13% din valoarea gazului.

Ei bine, Liviu Dragnea si Iulian Iancu au modificat legea off-shore, chiar inainte ca aceasta sa intre la vot, pe 9 iulie, si le-au impus, totusi, petrolistilor de pe mare o serie de taxe in plus, fara de redeventa. Mai exact, au inclus in lege o grila de taxare progresiva a veniturilor suplimentare obtinute din vanzarea gazului, in urma liberalizarii pietei romanesti de profil. Cuantumul acestor taxe depinde de pretul gazului si ajunge pana la 50% din veniturile suplimentare. Pentru petrolistii care se asteptau sa nu plateasca deloc acest tip de taxa schimbarea este majora.

In plus, Dragnea si Iancu au adus legii un amendament care impune companiilor off-shore sa vanda pe Bursa Romana de Marfuri si pe OPCOM cel putin jumatate din gazul extras din Marea Neagra. Motivul: sa ramana in Romania si sa le fie accesibil oamenilor, nu doar sa tranziteze tara noastra, a spus Dragnea.

Desi ar putea parea oportune, aceste modificari ale legii sunt mai degraba populiste si nimeni n-ar putea spune ce efecte concrete vor avea ele.

Ne grabim sa punem biruri pe venituri pe care nici macar nu le putem estima, inca

Profesorul universitar Petrisor Peiu spune ca legea off-shore pare mai degraba un proiect electoral, conceput sa le arate oamenilor ca actuala Putere tine gazul din Marea Neagra in Romania. Ca sa ne dam, insa, seama daca prevederile actului normativ chiar au sens, am avea nevoie de o serie de informatii pe care nici statul, nici petrolistii nu s-au grabit sa ni le dezvaluie.

„In afara unui cerc restrans – din care nu cred sa faca parte, la ora actuala, mai mult de 10 persoane – nimeni din Romania nu stie, de fapt, detalii precise legate de rezervele de gaz descoperite in Marea Neagra. Singurele lucruri clare pe care le stim noi sunt cele anuntate in urma cu multi ani de Exxon si OMV Petrom, care au informat atunci ca zacamintele de gaz au intre 42 si 84 de miliarde de metri cubi. Nici aceasta informatie, singura clara pe care o avem, nu e tocmai precisa. Inteleg ca nici deputatii din comisia de Industrii si Servicii n-au avut acces la informatiile exacte, ceea ce e greu de inteles…

Or, ar trebui, mai intai, sa stim volumul zacamintelor respective, adancimea la care se gasesc ele, dar si cat de pur este gazul. Abia in baza acestor date ne-am putea face o parere despre valoarea gazului si despre costurile exploatarii sale. S-au vehiculat, pana acum, cheltuieli de exploatare intre 8 si 20 de miliarde de dolari, fara insa a se avansa date precise, in acest sens. Comparatii cu alte explotari din Marea Neagra nu prea putem face, ca se ne formam macar o parere despre costuri. Am putea incerca sa comparam cu explotarile din Marea Caspica, dar acolo zacamintele sunt mai mari, iar asta schimba datele problemei…

Avem, deci, nevoie de aceste date precise, pe care Guvernele Romaniei din 2007-2008 incoace ar fi trebuit sa ni le puna la dispozitie. In strainatate, pana si Gazprom da aceste informatii legate de volumul zacamintelor si costurile de exploatare ale acestora. Fara astfel de date, nu putem intelege cam care ar fi, de fapt, valoarea gazelor din Marea Neagra si nici cat ar urma sa obtina companiile din exploatarea lor. Nestiind, nu putem stabili nici cea mai potrivita varianta de impozitare.

Cea care stie clar, la acest moment, daca merita sa exploateze gazul din Marea Neagra este compania Exxon. Dupa parerea mea, exploatarea depinde de tinta de profit pe care si-a propus-o compania. Daca va vrea o margine de 20-30%, va face, probabil, investitia si va exploata. Daca, insa, si-a propus o margine de 60-70%, probabil ca gazul va ramane acolo unde este”, explica Petrisor Peiu.

Legea off-shore ii ajuta pe politicieni sa spune o poveste frumoasa

Una din marile probleme ale legii off-shore este ca e plina de formulari fara acoperire.

„Se vorbeste despre faptul ca 50% din cantitatea de gaze extrasa urmeaza sa se vanda in Romania, pe burse. Dar cat va insemna jumatate, in conditiile in care noi nu stim care va fi productia anuala? Va influenta cantitatea pretul in vreun fel? Nu stim…

In plus, in conditiile in care vrei ca gazul sa ramana in tara, ar trebui sa te gandesti si la ce urmeaza sa faci cu el. Iti creezi noi facilitati de depozitare? La acest moment, Romgaz nu are prea multe. Despre soarta petrochimiei romanesti nu spune nimeni nimic. Au fost unitati petrochimice care s-au inchis. Se vor redeschide, poate? Isi asuma cineva asa ceva?

Inteleg ca s-a plecat de la ideea ca un sfert dintre angajatii care vor lucra la exploatari sa fie romani. Iarasi, suna bine, dar ce inseamna de fapt? Nici aici nu avem informatii precise”, a mai spus Petrisor Peiu.

El este de parerea ca legea nu rezolva problema exploatarii gazelor din Marea Neagra, ci doar o amana.

„Aceasta lege e o un fel de capcana, daca vreti, intinsa de politicieni ca sa le fie lor bine si ca sa poata spune poveste asta frumoasa despre pastrarea gazului in Romania. Parerea mea este ca se doreste ca parte dintre gaze sa nu fie extrase chiar acum.

In plus, cred ca ceea ce vrea sa faca actuala Putere este sa mute toata povestea asta cu exploatarea gazelor din Marea Neagra dupa 2020. Sa poata trece alegerile cu bine si apoi viitorul Guvern va vedea ce-o mai fi atunci”, a mai spus Petrisor Peiu.

Daca s-ar fi gandit, intr-adevar, la eficienta, Romania ar fi putut lua in calcul si alte moduri de a exploata gazele din Marea Neagra, in afara concesionarii perimetrelor catre exploatatori.

E clar ca Romania nu are tehnologia de a exploata aceste gaze din Marea Neagra. Si atunci, ne-am putea uita la ce au facut altii in situatia noastra. Sa spunem olandezii, prin anii 80. Au concesionat zacamintele, prin lege, companiei nationale Royal Dutch Shell, in care statul are o participatie insemnata. Iar compania nationala olandeza, care nu avea tehnologia necesara exploatarii gazului, fie a cumparat servicii de la cei care le aveau, fie s-a asociat in companii de tip joint-venture cu Chevron, Texaco si altii in masura sa faca forajele.

Romania putea proceda la fel. Ii putea da licenta de concesiune Romgazului, care, la randul sau, putea fie sa se asocieze cu Exxon, fie sa cumpere servicii de la aceasta companie. Metoda prezenta avantaje, dandu-i Romaniei posibilitatea sa jongleze cu sursele de gaz. Le putem sigila pe cele on-shore si puteam folosi gazul din off-shore. Sau puteam face un mix pentru consum. Puteam jongla cu ele. In varianta aleasa, insa, indiferent ce ar face Transgaz, va fi foarte greu sa opresti o companie care a concesionat perimetrele din Marea Neagra sa exporte gazul”, a mai spus Petrisor Peiu.

Una peste alte, legea a fost adoptata in forma ei cu iz electoral si va intra in vigoare, dupa ce va fi promulgata de presedintele Klaus Iohannis. Daca petrolistii vor accepta, ulterior, sa mai exploateze zacamintele de gaze din Marea Neagra si daca Romania va castiga cat ar trebui din asta, ramane sa aflam.

Citeste si:

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.