On and off-shore, 6 nuante de tinut cont

Exista foarte multa informatie disponibila la un click distanta, cine este profund interesat de subiect poate cauta si concluziona tehnicitatea legii adoptate, eventual impactul acesteia si chiar calculele fiscale ca urmare a ceea ce s-a introdus (si votat).

Drept urmare, nu vom intra in detalii, ci vom analiza 6 nuante ce au aparut instantaneu in spatiul public, dupa ce legea a trecut de Camera Deputatilor (camera decizionala, in acest caz).

1. Statul Roman castiga fonduri esentiale la buget

In mod firesc, statul roman are de castigat, cel putin pe termen scurt, daca stam sa ne uitam ca proiectele de prospectiune si extractie din Marea Neagra deja au un stadiu cel putin avansat la nivel de abordare a resurselor. Insa, ce facem pe termen mediu si lung (iar, in acceasta industrie termenul mediu pleaca de la cel putin 5 ani in sus)?

Problema, in acest caz, este ca Romania nu a reusit in 6 ani de zile sa conceapa un plan fezabil din punct de vedere legislativ tocmai pentru a ajuta industria sa investeasca mai mult in tara (on si off-shore), iar industria sa produca in asa fel incat statul roman sa castige fondurile esentiale la buget. Inca din 2012, de cand au fost descoperite uriasele zacaminte de gaz in Marea Neagra, lucrurile au trenat, de aici si acuzele industriei: de opacitate insitutionala.

2. Sprijin investitional

Riscul major in acest caz este ca statul roman nu ofera industriei o carte verde. Cu alte cuvinte, ceea ce acuza si reprezentantii companiilor extractoare (nu neaparat impozitele platite, teoretic este de la sine inteles ca orice industrie trebuie si are de platit impozite statului in care isi desfasoara activitatea) este lipsa de predictibilitate.

Conform noii legi, statul roman poate adauga oricand (si fara o motivare concreta) taxe suplimentare. Iarasi apare nuanta de termen mediu si lung: planificarea obiectivelor si bifarea acestora din punct de vedere economic va fi foarte dificila.

3. Castigul mioritic vs. industriasul hapsan

Foarte multe nuante emotionale au reiesit pe baza acestei legi. Toate la baza cu o idee aproximativ asemanatoare: razboiul statului roman (si, ulterior victoria) in detrimentul strainului iarasi venit sa ia ce nu ii apartine.

Sigur, este o nuanta explicabila, din punct de vedere sociologic, insa ar fi fost si mai adecvata (si adevarata) atunci cand statul roman ar fi avut o companie proprie de extractie a gazului din Marea Neagra ce ar fi functionat pe piata libera. Nu este cazul si de aici premiza de plecare este gresita.

Ceea ce, iarasi, industria acuza este lipsa unei consultari constante pentru elaborarea unei solutii legislative win-win: evident nu prin adaugarea de amendamente de lege care sa favorizeze o companie sau alta, ci prin constructia de planuri si ajutor recipric pe termen mediu si lung. Exista sansele ca marii exploatatori sa se adapteze si sa nu foloseasca/extraga aceste rezerve de zacamant in totalitate. Cine pierde pe termen lung? Statul roman.

4. Armonizarea legislativa on/off-shore

Avem urmatoarea metafora: un constructor de automobile produce un model break si un model cabrio, cu acelasi motor si specificatii tehnice intr-o fabrica. Ce credeti ca se va intampla cu modelul cabrio, daca statul respectiv (pe teritoriul caruia se afla fabrica cu pricina) va veni si va pune presiune fiscala pe modelul cabrio, fara sa gandeasca un plan de taxare/impozitare la comun?

5. Tranzactionarea a 50% din gazul extras in Romania

Teoretic, o masura buna, in ideea in care oricum companiile ar fi preferat Romania in detrimentul altor state din cauza costului mare de transport. Cu toate acestea, este dificil sa faci o predictie concreta: ce se va intampla daca oferta va depasi cererea? Ce infrastructura reala are Romania, de a face fata la asemenea cantitate, s.a.m.d. In mod evident, daca vor aparea probleme, pretul va fluctua si se va vedea in costul catre consumatorul final.

6. Independenta energetica

Un subiect foarte important din punct de vedere geopolitic. Romania, atat timp cat va putea fi independenta energetic, va avea capacitatea reala de negociere cu cancelariile partenere (si nu numai) . Cu toate acestea, discutia este mai larga si vizibil mai sensibila: independenta energetica este asigurata intr-un anume context – industria sa isi pastreze continuitatea din punct de vedere al proceselor existente.

Ceea ce este cu semn de intrebare, la momentul actual, din cauza chestiunilor amintite mai sus. Exista iarasi riscul ca, pe termen mediu si lung, independenta energetica sa scada, de fapt, dintr-un exces de zel prezent.

Concluzie

Exista 2 scenarii cu aceeasi probabilitate de producere:

• 1. Legea este promulgata de presedinte, iar atunci este foarte interesant cum va reactiona industria, din punct de vedere al abordarii chestiunii in cauza.
• 2. Legea este intoarsa in Parlament si atunci va fi nevoie de o consultare in extenso cu reprezentantii industriei, la rece, fara orgolii sau alte abordari de ordin emotional, ci tinand cont de interesul Romaniei pe termen mediu si lung.

Radu Delicote este analist si consultant. Pasionat de marketing politic, a lucrat in campanii locale, nationale si internationale. In prezent este Head of Strategy in cadrul Smart Link Communication.

Despre ce vrei sa scriem?

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.