România preia funcţia de preşedinte al statelor UE. Va fi un dezastru. Atunci vor vedea cu toţii cât de incompetent este acest guvern / Comisarul de Prahova

Abia în urmă cu şase săptămâni au fost schimbaţi prin procedură de urgenţă şase miniştri români. Guvernul social-democraţilor postcomunişti şi al liberalilor şi-a pierdut în urmă cu câteva zile majoritatea din Camera Deputaţilor.

În noiembrie Comisia UE a prezentat un raport devastator pentru Bucureşti, acuzând guvernul de promulgarea unor legi penale abuzive, pentru protecţia corupţiei „de la cel mai înalt nivel”, şi de serios regres în privinţa statului de drept.

„România respectă regulile UE”, îi dăscăleşte Dăncilă pe ziariştii prezenţi. Repetă tot mereu această frază asemenea unui robot. În privinţa statului de drept Juncker vorbeşte despre „o problemă bilaterală” care nu influenţează preşedinţia UE. Nu vrea să inflameze şi mai mult conflictul, cu câteva săptămâni înaintea preluării preşedinţiei consiliului UE.

Însă fără rezultat. Dăncilă a lansat împotriva Bruxelles-ului atacuri foarte furioase. Poziţia critică a UE se bazează „exclusiv pe faptul că România este o ţară est-europeană”. A cerut ca „această ţară să fie respectată” şi a anunţat că „nu mai acceptă aceste atacuri”.

Preşedinţia română a UE va constitui un dezastru pentru Europa? Preşedintele Klaus Iohannis a criticat şi fulgerat, afirmând că guvernul în exerciţiu „este o greşeală a democraţiei române”, în care lucrurile se defăşoară „când aşa, când aşa”. În ceasul al 12-lea ţara sa „este total nepregătită”.

Acum preşedintele tace, se pare din cauza presiunii de la Bruxelles. „În România domneşte o situaţie haotică. Guvernul se află sub o presiune politică internă, nu are timp să se mai ocupe cu adevărat şi de Europa. Acest lucru va fi catastrofal” – a declarat cotidianului citat europarlamentarul UCS Markus Ferber, completând cu privire la sistemul justiţiei din România: „Cum ar putea acest guvern să ducă în numele statelor UE tratative credibile privind combaterea spălării de bani sau preluarea controlului asupra băncilor?”

Expertul UCD pentru probleme externe Elmar Brok a precizat că va trebui „să se verifice cu seriozitate” dacă Parlamentul European nu ar trebui să pună în aplicare în cazul României procedura prevăzută de articolul 7. În cazuri extreme astfel de proceduri ar putea duce la retragerea dreptului de vot.

În culise Comisia Europeană lucrează cu toată puterea la pregătirea tehnică a preşedinţiei Consiliului UE. Încearcă, atât cât se poate, să preia frâiele. Dar va fi oare de ajuns? Vor fi de acord Dăncilă şi liderul ei de partid Liviu Dragena? O propunere din partea Finlandei privind un schimb cu România a fost respinsă cu indignare de MAE de la Bucureşti.

Din punctul de vedere al politicii interne România traversează de doi ani o criză de durată. După alegerile parlamentare din 2016 ţara este guvernată de o coaliţie formată din partidul postcomunist PSD şi alianţa liberal-democrată ALDE. Actualul premier, Viorica Dăncilă, se află în funcţie din ianuarie.

Este însă percepută atât în România cât şi în capitalele europene drept o marionetă a lui Dragnea, preşedintele partidului de guvernământ PSD. Dragnea, în vârstă de 56 de ani este omul cel mai puternic din ţară. A fost condamnat pentru tentativă de fraudă electorală. În iunie anul acesta a fost condamnat cu suspendare la trei ani şi jumătate, dar a înaintat recurs.

De mai bine de doi ani coaliţia social-liberală lucrează la implementarea unei reforme controversate ale justiţiei. Numeroase legi adoptate în 2018 slăbesc independenţa justiţiei şi au drept scop scoaterea de sub urmărire penală a politicienilor corupţi. În acelaşi timp guvernul ia măsuri împotriva adversarilor săi: media şi organe ale justiţiei sunt supuse unor presiuni, iar procurorii care acţionează împotriva corupţiei sunt demişi. Cazul cel mai cunoscut a fost cel al fostului şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, care a pus sub acuzare numeroşi înalţi funcţionari şi politicieni şi care a fost revocată din funcţie în cursul verii.