Probabil că nu există o Biserică mai puternică în Europa decât cea ortodoxă greacă. E una dintre cele mai bogate instituţii din ţară şi religia figurează în Constituţie. Însă un acord istoric încearcă să şteargă rolul bisericii de stâlp al societăţii greceşti, stipulând că preoţii nu vor mai fi plătiţi de stat. E o reformă care ar elibera 200 de milioane de euro pe an din bugetul statului. Dar preoţi precum Konstantinos Michaelidis văd acest lucru ca pe o ameninţare la adresa subzistenţei lor. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:00 și în reluare sâmbăta la ora 17:30.
Konstantinos Michaelidis, la serviciul divin din biserica sa din Atena. Când oficiază liturghia, uită că în afara zidurilor se desfăşoară, aprins, dezbaterea despre cine ar trebui să-i plătească salariul. Statul vrea să-l concedieze pe Michaelidis. Pe viitor, Biserica ar trebui să fie cea care să-i plătească cea mai mare parte a salariului. Pentru grecii cei foarte credincioşi, acest lucru e aproape o revoluţie.
Însă Michaelidis e de părere că dezbaterea e total inutilă.
Konstantinos Michaelidis, preot: „E limpede că Biserica nu va muri niciodată, pentru că ea e însuşi Iisus. Chiar şi în secolele următoare, orice se va întâmpla, când noi nu vom mai fi, Biserica tot va exista. De ce trebuie să vorbim despre asta acum? Felul în care ne desfăşurăm activitatea nu se va schimba. Nu vom oficia mai puţine liturghii”.
Reformă controversată în Grecia: preoții să nu mai fie plătiți de stat, ci de Biserică.
În clipa de faţă, propunerea guvernului de a scoate de pe listele sale de plată 10.000 de preoţi consideraţi funcţionari publici – printre care şi Michaelidis, tată a doi copii – aduce cu sine mai multe întrebări decât răspunsuri. Creştinii ortodocşi au păreri împărţite despre acest demers.
„Nu vreau să comentez. Vreau doar să spun că nu e înţelept să-i superi pe preoţi, pentru că ei fac lucrarea Domnului”, spune Vassiliki.
„Eu cred că Biserica are destui bani. De ce să plătesc eu ? Pensia şi salariul mi-au fost reduse. Biserica e stat în stat şi e bogată. Se poate autofinanţa”, este de părere Giouli Fragkia.
Biserica, cruțată de austeritatea din Grecia. Nimeni nu știe ce avere are
Politicienii şi conducătorii Bisericii sunt încă încleştaţi în negocieri dure. Pe durata crizei economice, guvernanţii greci au cruţat, adesea, foarte bogata Biserică – în privinţa impozitelor, de exemplu. Şi toţi politicienii s-au făcut că nu văd „trucurile” din trecut ale Bisericii Ortodoxe greceşti.
„Numărul total de preoţi de pe statul de plată şi numărul de posturi din parohii nu corespund. Posturile de preoţi sunt stabilite de lege, după necesităţi. Numărul acestora a crescut puţin, dar mulţi preoţi sunt plătiţi fără să aibă un post permanent”, arată Kostas Gavroglou, ministrul grec al educaţiei.
Un alt măr al discordiei e faptul că nimeni nu ştie câte proprietăţi imobiliare deţine Biserica, deoarece Grecia încă nu are un sistem de registru cadastral. Avocaţii Bisericii, ca Panagiotopoulos, văd acest lucru ca pe un mare eşec politic. Iar lui Panagiotopoulos nu-i plac nici noile propuneri cu privire la salarii.
Ioannis Panagiotopoulos, istoric al Bisericii: „Dacă guvernul vrea 10.000 de locuri de muncă, le poate crea. Pentru asta nu trebuie să retragi salariile a 10.000 de preoţi într-un mod şi incomprehensibil şi lipsit de etică.”
Întrebarea despre bunurile Bisericii e pusă de ani şi ani, dar a rămas mereu fără răspuns. Mulţi consideră că o declaraţie de avere ar calma agitaţia stârnită de reducerea de posturi.
„Biserica insistă că averea ei nu e mare. Dar ce avere are? Nu ştie nimeni. Nu s-au mai ţinut registre cadastrale de ani şi ani. Pentru asta am fost chiar amendaţi de Uniunea Europeană”, arată Vassiliki Koitsanou, preşedintele Asociaţiei ateilor din Grecia.
Cât câștigă un preot în Grecia
Grecia e într-o criză financiară disperată şi fondurile pentru şcoli, spitale şi asistenţă socială au fost reduse. Guvernul speră să creeze noi slujbe eliminând 10.000 de preoţi de pe statele sale de plată.
„Biserica nu poate sta în calea noilor structuri. Spitalele noastre, dar şi instituţiile de învăţământ au nevoie de mai mult personal”, argumentează Kostas Gavroglou, ministrul grec al educaţiei.
Însă părintele Konstantinos nu vede cum l-ar ajuta acest lucru. El câştigă cam 1.000 de euro pe lună şi primeşte donaţii particulare. El speră că negocierile se vor sfârşi în beneficiul tuturor celor interesaţi şi că el nu va fi uitat.
Konstantinos Michaelidis, preot: Din punct de vedere strict uman, eu, în calitate de cap de familie, şi toţi preoţii din Grecia simţim nesiguranţa zilei de mâine. Simţim că vor fi ţinuţi ostatici, dacă se va implementa acordul asupra salariului nostru”.
Până atunci, însă, el continuă să-şi servească congregaţia. Ştie, de asemenea, că Grecia va vota la anul. Aşa că se roagă nu doar pentru „oile” sale, ci şi pentru viitorul lui şi al familiei sale.
Emisiunea „Focus Europa”, o coproducție Digi24-Deutsche Welle, se difuzează la Digi24 vinerea, la ora 23:00, și în reluare sâmbăta, la 17:30.
Etichete:
grecia
,
preoți
,
Biserica ortodoxa
,
salarii preoti
,
biserica grecia
,
focus europa
,
avere biserici
