Curtea Constituţională analizează modul în care au fost judecate, la Înalta Curte de Casație și Justiție, marile dosare de corupţie. Mai exact, dacă completurile de 3 judecători ale secţiei penale au competenţă în astfel de cazuri sau dacă trebuiau formate completuri specializate. CCR a fost sesizată de Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea îi delegase atribuţiile de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Șefa ÎCCJ, Cristina Tarcea, spune că aproape 200 de cauze care privesc astfel de fapte au fost soluționate în ultimii 15 ani.
Reporter: Vă mențineți părerea că Florin Iordache nu avea dreptul să sezizeze CCR?
Cristina Tarcea, președinte ICCJ: Sigur că da. Este excepția inadmisbilității pe care am invocat-o la primul punct al apărării noastre. Și nu este o părere, este o statuare recentă a CCR prin decizia 338, în care s-a afirmat că prerogativele constituționale nu pot fi delegate.
Nu pot specula. Pe rolul ICCJ se află dosare în care a fost invocată această excepție aproape în termeni identici.
Reporter: Ce dosare ar trebui rejudecate?
Cristina Tarcea, președinte ICCJ: Tocmai am trimis o statistică ieri la CCR în care am arătat că în perioada 2003-2018 au fost soluționale 170 de cauze.
Liviu Dragnea a invocat deja, prin avocaţii săi, nelegalitatea modului în care sunt judecate cazurile de corupţie la curtea supremă. A făcut acest lucru în etapa finala a dosarului în care este condamnat, în prima instanţă, pentru instigare la abuz în serviciu. Liderul social-democrat a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare de un complet format din trei judecatori de la Secţia penală a Înaltei Curţi.
Alți oficiali care ar avea de câștigat, dacă judecătorii acceptă sesizarea, sunt deputatul social-democrat Andreea Cosma, fostul primar Radu Mazăre, foștii miniștri Elena Udrea și Dan Şova
și fosta șefă a DIICOT, Alina Bica.
Etichete:
ICCJ
,
florin iordache
,
cristina tarcea
,
complet 3 judecatori
