Într-un prim scrutin, în martie, anulat la cererea lui Erdogan, Imamoglu l-a devansat cu 13.000 de voturi pe candidatul președintelui, Binali Yildirim. Duminică, l-a învins clar, cu peste 800.000 de voturi avans, potrivit rezultatelor provizorii.
Acum, pariul lui Erdogan s-a întors împotriva lui. Ce va face președintele, după ce a pierdut capitala economică și culturală a țării, pe care tabăra sa o controla de 25 de ani?
De ce a pierdut Erdogan ?
Dacă partidul islamo-conservator AKP al lui Erdogan rămâne popular la scară națională, acesta a suferit în ultimele luni din cauza situației economice dificile. Inflația a ajuns la 20%, lira turcească s-a devalorizat cu 30% anul trecut iar șomajul este în creștere.
Anularea scrutinului din 31 martie i-a permis lui Imamoglu, printre altele, să se prezinte drept victima unei nedreptăți. În câteva săptămâni, a trecut de la statutul de primar obscur al unui district periferic al Istanbulului la cel de figură politică de prim rang.
Pentru prima oară, Erdogan s-a găsit în defensivă, potrivit lui Soner Cagaptay, de la Washington Institute of Near East Policy. „Imamoglu a fost cel care a impus agenda mediatică și Erdogan cel care reacționa”, a subliniat el.
Alegătorii turci, exasperați de represiunea brutală împotriva opozanților și militanților kurzi după 2016, au jucat un rol crucial, potrivit analiștilor.
Principalul partid pro-kurd HDP a cerut la scenă deschisă vot pentru Imamoglu iar drapelul său a fost vizibil în numeroasele manifestări de bucurie care au urmat după anunțul rezultatelor.
Care sunt consecințele pentru Erdogan ?
Pierderea capitalei culturale și economice a țării, unde trăiesc 15 milioane de persoane, este un revers major pentru Erdogan. „Cine câștigă Istanbulul, câștigă Turcia”, a avea obiceiul să spună președintele.
„Statul major al AKP va încerca probabil să relativizeze importanța acestor alegeri și să se comporte ca și cum toate acestea nu sunt foarte importante”, crede Berk Esen, profesor asociat la universitatea Bilkent, în Ankara.
Dar accesul de slăbiciune al lui Erdogan în Istanbul ar putea întări veleitățile disidente din tabăra sa și să-i încurajeze pe cei care ezită să-și lanseze propria mișcare să treacă la fapte, cum este cazul fostului premier Ahmet Davutoglu și fostul președinte Abdullah Gül.
Înfrângerea de duminică este cu atât mai umilitoare pentru Erdogan în condițiile în care acesta a putut mobiliza toate resursele statului grație „controlului pe care îl are asupra instituțiilor, a presei și a tribunalelor, dar și a autorităților electorale”, subliniază Cagaptay.
Este însă prea devreme pentru a spune că această înfrângere marchează începutul sfârșitului pentru Erdogan, care rămâne de departe cel mai popular lider politic din Turcia. Președintele a minimizat importanța votului de duminică, un scrutin „simbolic”.
Și acum?
Toți ochii sunt îndreptați acum spre partenerul de coaliție al AKP, partidul ultranaționalist MHP condus de Devlet Bahçeli, un vechi lup al politicii turce, cunoscut pentru schimbările de direcție. Înainte de a fi aliat al lui Erdogan, i-a fost un critic feroce.
Dacă va rupe alianța cu Erdogan, președintele va rămâne fără majoritate în Parlament și ar putea forța alegeri anticipate, în condițiile în care mandatul actualului legislativ se termină în 2023, potrivit analiștilor.
După victoria sa, Imamoglu i-a cerut lui Erdogan să lucreze împreună în interesul Istanbulului. Dar AKP, dacă decide, poate paraliza cu ușurință acțiunile noului primar, în condițiile în care controlează 25 dintre cele 39 de districte ale orașului și are majoritatea în consiliul municipal.
Din 2016, guvernul a înlocuit mai mulți primari kurzi cu administratori numiți de ministerul de Interne. O astfel de măsură la Istanbul s-ar putea dovedi foarte riscantă și impopulară, având în vederea victoria zdrobitoare a lui Imamoglu.
