Studenții de la Comunicare s-au băgat în experiențe nebune, dar și în jocuri de-a „să cunoaștem realitatea offline”, de-a „să ne cunoaștem Bucureștiul și istoria lui”, și, de ce nu au descoperit și cum se comunică în momentele limită ale naturii (ploaie, vreme rea) și eșecului personal. A fost joc. A fost experiență. Oricum, a rămas că-n iulie va fi ediția a doua.
Cocktail special. Limba de vită, ochi, creier, inimioare, rinichi, suc de portocale şi puţin suc de roşii
Câştigă echipa care consumă acest cocktail în timpul cel mai scurt!” Au trecut concurenţii peste repulsia provocată de această băutură? Ei bine, spre surprinderea tuturor, nu doar că au început toţi proba, dar aceasta a fost câştigată de către o echipă de fete. „Îmi imaginam că va fi o competiţie dificilă, însă mi-a întrecut aşteptările.”, spune Andreea Constandin, una dintre câştigătoarele probei 1. Abia după finalul probei li s-a spus că au consumat, de fapt, un „cocktail” făcut doar din lapte, colorant alimentar şi seminţe de chia (o compoziţie omogenă şi greu de înghiţit), sănătatea lor fiind prioritară.
„3, 2, 1, START!”
Odată stabilită ordinea de plecare a echipelor, a început adevărata bătălie. Unii cu metroul, alţii cu autobuzul sau tramvaiul au plecat în cursa pentru Amuleta de Aur. Facultatea de Drept, Complexul Europa, Piaţa Constituţiei, Orăşelul Copiilor au fost fost doar câteva dintre locurile unde îi aştepta un „judecător” şi o nouă probă. Plecați în cursă, concurenții au trebuit să facă o primă oprire în Parcul „Alexandru Ioan Cuza”, unul dintre cele mai mari din București. „La statuie la Cuza, la glob, la cal, la bisericuță câte o dovadă a vizitei veți face după care pe Insula Pensionarilor vă așteaptă un judecător!”.
Adevărata provocare nu o reprezentau dovezile în sine, ci faptul că cele patru obiective se aflau în puncte opuse
Astfel, au putut vizita și Biserica „Pogorârea Sfântului Duh”, un lăcaș din lemn, de tip maramureșean, ridicat între anii 1994-1996, la inițiativa Preotului Adrian Niculcea. Un lucru de-a dreptul impresionant aici este turla înaltă de 45 de metri. Odată ajunși la judecător cu pozele, acesta le-a dat plicul cu următoarea misiune. Noua locație? Parcul „Herăstrău” – 45 de minute cu metroul, 1 oră și 10 minute cu autobuzul. Dincolo de toate, aici a fost cea mai grea misiune, spun concurenţii.
Pe Insula Trandafirilor se aflau împrăştiate 15 cuvinte în culoarea fiecărei echipe
Trebuiau să le găsească, să le pună cap la cap şi să realizeze una dintre inscripţiile regăsite pe Arcul de Triumf. „Cea mai grea misiune a fost cea din Parcul Herăstrău, Insula Trandafirilor. Am făcut mai bine de o oră cu autobuzul de la misiunea precedentă. Ajunse aici, ploua torenţial, dar am dat ce a fost mai bun să găsim bileţelele prinse în copaci (super ingenioasă ideea). Mi-a plăcut foarte mult faptul că am lucrat în echipă şi ne-am ajutat una pe cealaltă.”, spune Mihaela, una dintre concurentele echipei albastre. Deși au trecut doar două misiuni, vremea nefavorabilă și-a spus cuvântul, iar una dintre echipe a fost nevoită să renunțe. După mai bine de o oră petrecută în ploaie concurenții au reușit să încheie misiunea și să meargă mai departe. Cinci personalități așteptau pe zidurile Facultății de Drept să fie identificate de către concurenții noștri. Aceștia din urmă trebuiau să afle profesiile a 3 din 5 statui și să meargă în holul cantinei, locul în care îi aștepta judecătorul.
La începutul zilei fiecare echipă a primit câte un wildcard, o șansă prin care își puteau anula o pedeapsă sau puteau cere bani o singură dată
Așadar, echipa albă și-a folosit această carte pentru a primi echivalentul a două călătorii, deoarece noua misiune urma să fie în capătul Bucureștiului, la Complexul Europa. Poate unul dintre cele mai palpitante momente pentru o altă echipă, cea galbenă, a fost faptul că în timpul misiunii controlorii STB i-au găsit pe cei doi concurenți fără card de călătorie, riscând astfel să primească amendă, însă fiind într-o astfel de competiție și „negociind” au fost lăsați să își continue cursa fără penalizări. Ajunși la capatul liniei tramvaiului 21, concurenții trebuiau să cumpere un obiect în culoarea echipelor după care să meargă la următoarea misiune. Bineînțeles că nici aici nu au scăpat de ploaie, însă după mai bine de 2 ore au reușit să ajungă la noul punct de întâlnire. Au fost îndrumați către Orășelul Copiilor unde, înconjurați de jucării, au trebuit să repereze 4 figurine cu care să se fotografieze. Abia apoi judecătorul le dădea plicul cu o altă misiune. Două dintre repere se aflau chiar la intrarea principală, însă celelalte două erau bine ascunse. Prima echipă care a reușit să le găsească a fost formată din Ana T.&Mara. Drept urmare, și-au primit plicul și au plecat mai departe.
Tot aici a fost aplicată și prima penalizare a zilei.
Deoarece una dintre regulile formatului („Două sau mai multe echipe nu au voie să stea împreună pe parcursul cursei, să se ajute și/sau să colaboreze”) a fost încălcată de două echipe, una dintre ele a fost sancționată și a plecat cu 10 minute mai târziu față de cealaltă. Și tot așa au îndurat vremea, regulile, transportul, setea și foamea toată ziua, până au ajuns la ultima misiune dinaintea Marii Finale: trebuiau să ajungă la Romexpo și să afle ce emisiuni de televiziune se filmează în două dintre pavilioanele complexului. Odată finalizată misiunea, concurenții mai aveau doar un pas până la aflarea deznodământului. Au primit ultimul plic și au plecat spre Marea Finală.
„Marea Finală a primei ediţii «Express» începe chiar acum!”
După nouă ore de competiţie a sosit momentul cel mai important, iar în tabloul final au ajuns doar cinci echipe. Câştigătorii urmau să fie decişi prin trei probe de foc. Îndemânare, perspicacitate, rapiditate, echilibru – doar câţiva dintre pilonii pe care se baza Finala. În urma primei probe, echipa galbenă, (Robert&Răzvan, singurii băieţi de altfel) a câştigat imunitatea (cei doi se puteau salva sau puteau să protejeze o altă echipă). Proba pentru eliminare a constat în realizare unei maşini din piese prestabilite. Echipa albă (Corina&Ana C.) nu au reuşit să finalizeze proba, nu au fost protejate de băieţi, drept urmare, parcursul lor s-a încheiat aici, cu un pas înainte de deznodământ: „A fost o competiţie frumoasă, dar dificilă şi nici eu nu aş fi salvat pe nimeni; fiecare îşi dorea să fie în avantaj.”, a declarat Corina după finalul competiţiei.
Păreri de rău, emoții, supărări, poate și lacrimi au marcat momentul ce a urmat după anunțul eliminării. De asemenea, o altă echipă a renunţat la joc, iar în proba decisivă au intrat doar trei echipe: Robert şi Răzvan („Mi-am imaginat această competiţie fiind una foarte solicitantă şi stresantă.”), Ana T. şi Mara („M-am tot gândit la ce probe ar putea fi, dar cele pe care le-am avut mi-au depăşit aşteptările.”), Mihaela şi Dora („Mă aşteptam la orice; a fost de-a dreptul o aventură.”).
După o probă sub presiune, unde trebuiau să potrivească 10 piese diferite de puzzle din 100 într-un contur în formă (neregulată) de fagure, s-a dat şi mult aşteptatul verdict. „Câştigătorul este …” Deznodămândul a fost unul surprinzător pentru toată lumea: „Marii câştigătorii «Bucureşti Express» sunt Robert şi Răzvan, dar şi Ana T. şi Mara”; două echipe aflate la egalitate. De asemenea un premiu special a primit şi echipa eliminată în Marea Finală. „Nu mă aşteptam la o alergătură atât de mare şi au fost momente în care, din cauza unei probleme de sănătate, am vrut să renunţ, dar aş fi regretat. Iată-mă, acum, câştigător!”, spune Răzvan, câştigătorul primei Amulete. „Mi s-a părut interesantă ideea acestui concurs şi mi-am dorit să fac ceva interactiv, de care să îmi amintesc mult timp de acum în colo.”, spune Ana T. la scurt timp după Finală. u000C
Andrei Băştic, impresii de organizator. Va exista şi o a doua ediţie? A fost un proiect greu. Frumos, dar greu.
O competiţie surprinzătoare atât pentru ei (concurenţii), cât şi pentru mine. Cu emoţii şi cu foarte mari aşteptări am început un format plin de provocări, iar acum, îmi doresc să felicit încă o dată toţi concurenţii şi să mulţumesc Teodorei Bratu, Biancăi Jica şi Biancăi Nuţă pentru tot ajutorul oferit. De asemenea, le mulţumesc tuturor şi pentru cuvintele de laudă, dar şi pentru sfaturi. Pe această cale, anunţ oficial şi cea de-a doua ediţie, care va avea loc la sfârșitul lunii iulie. Am demarat deja pregătirile, iar viitorii concurenţi trebuie să ştie că mulţi au fost, puţini rămân, pentru că o competiţie de genul acesta, care se presupune a fi o probă de anduranţă fizică, dar şi psihică, nu este pentru toată lumea. O competiţie, în general, este pentru cei foarte puternici, pentru cei care nu renunţă uşor, pentru cei care ştiu să-şi depăşească limitele. Este o competiție care te arată pe tine așa cum ești și care te schimbă, cu siguranță. O competiție care ar trebui să te facă mai puternic, nu să te-ngenucheze. Noi nu ne dorim să îngenunchem pe nimeni. Tocmai de aceea, noua ediţie vrea să descopere oameni care ştiu să lupte pentru ceea ce vor să obţină în viaţă, pentru că nimic important nu se obţine fără eforturi sau fără sacrificii. Şi totodată, această ediţie vrea să-i facă pe ei să-şi dea seama unde au venit. Până la urmă, dincolo de o competiţie poate fi luată şi ca un experiment, ca pe un lucru care te desăvâşeşte, te face, sigur, mai bun şi mai puternic. Noua ediţie va fi un format de vară, fresh, un format care va trece concurenţii prin şi mai multe provocări. Ei bine, va fi Constanţa Express!
