În pofida solicitării GRECO de a fi utilizate procedurile de urgență ca o excepție, autoritățile au continuat să recurgă la Ordonanțe de Urgență pentru adoptarea unor modificări legislative importante. În plus, nu a fost instituit niciun mecanism eficient de aplicare a codului de conduită a parlamentarilor, iar sfera incriminării conflictelor de interese rămâne limitată și nu promovează prevenirea sau gestionarea situațiilor care ar putea deveni o infracțiune, potrivit raportului GRECO. De asemenea, organismul internațional se declară preocupat de tensiunile politice continue în România privind reformele sistemului judiciar, cu „consecințe potențial dăunătoare pentru combaterea corupției”.
GRECO spune că România a implementat satisfăcător sau a tratat în mod satisfăcător patru din cele treisprezece recomandări cuprinse în Raportul de evaluare aferent Rundei a patra. Trei din recomandările celelalte sunt parțial implementate, iar șase rămân neimplementate.
Mai exact, recomandările 5, 7, 10 și 12 au fost implementate în mod satisfăcător, recomandările 2, 8 și 11 sunt implementate parțial, iar recomandările 1, 3, 4, 6, 9 și 13 nu sunt implementate.
CRITICILE GRECO:
- În ceea ce îi privește pe membrii Parlamentului, progresul înregistrat de la adoptarea Raportului de conformitate este foarte limitat: nu a fost realizată nicio evaluare cu privire la normele și practicile procesului legislativ.
- În ciuda solicitării GRECO de a fi utilizate procedurile de urgență ca o excepție într-un număr limitat de circumstanțe, autoritățile au continuat să recurgă la OUG-uri pentru adoptarea unor modificări legislative importante, ceea ce nu permite consultări cuprinzătoare cu entitățile interesate relevante și exclude un proces parlamentar.
- În plus, nu a fost instituit niciun mecanism eficient de aplicare a codului de conduită al parlamentarilor. Sfera incriminării conflictelor de interese rămâne limitată și nu promovează prevenirea sau gestionarea situațiilor care ar putea deveni o infracțiune.
- De asemenea, nu au fost luate măsuri specifice pentru a clarifica situațiile, altele decât incompatibilitățile, care ar declanșa aplicarea dispozițiilor în materie disciplinară (articolul 19 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor). Un set robust de restricții privind cadourile pentru parlamentari nu a fost introdus și este încă necesar.
- În plus, aplicarea sancțiunilor pentru membrii Parlamentului, care au fost găsiți incompatibili sau în conflict de interese printr-o hotărâre judecătorască definitivă rămâne ineficientă în practică.
- Nu s-au înregistrat evoluții semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a unor norme care să reglementeze interacțiunea cu lobby-iștii și alte părți terțe care doresc să influențeze procesul legislativ.
- În plus, GRECO ia notă de analizarea sistemului imunităților de către Camera Deputaților și de introducerea unor criterii și motive pentru ridicarea imunității parlamentare și solicită autorităților să adopte dispoziții similare cu privire la Senat și să asigure aplicarea lor efectivă.
- În cele din urmă, România nu a introdus o funcție dedicată de consiliere pentru membrii Parlamentului.
- GRECO este preocupat de tensiunile politice continue în România în ceea ce privește reformele sistemului judiciar, cu consecințele sale potențial dăunătoare pentru combaterea corupției.
- Cele mai recente încercări ale autorităților române de a reduce termenele de prescripție pentru anumite infracțiuni de corupție, dacă sunt adoptate prin lege, vor submina în mod serios lupta împotriva corupției.
- GRECO constată că adoptarea de către CSM a Planului de Integritate al sistemului judiciar pune în aplicare unele măsuri de conștientizare privind prevenirea și combaterea corupției. Cu toate acestea, rolul și eficacitatea celor care îndeplinesc funcții manageriale la conducerea instanțelor și a parchetelor încă mai trebuie să fie consolidate.
- În plus, necesitatea de a avea criterii obiective de selecție în momentul numirii și eliberării din funcție a procurorilor și necesitatea de a consolida rolul CSM în acest proces nu au fost abordate. În fapt, modificările recente ale dispozițiilor legale relevante și jurisprudența recentă a Curții Constituționale au sporit și mai mult rolul executivului în numirile procurorilor de rang înalt și au slăbit rolul CSM, în detrimentul principiului separației și echilibrului puterilor.
- Deși nu există standarde comune privind independența parchetului, GRECO este din ce în ce mai preocupat de consecințele practice ale amendamentelor legislative referitoare la procurorii de rang înalt din România.
- Atacurile continue ale actorilor politici asupra procurorilor de rang înalt, eliberarea din funcție a șefului Direcției Naționale Anticorupție și încercarea de eliberare din funcție a procurorului general nu fac altceva decât să consolideze suspiciunile față de obiectivele reale ale acestor modificări legislative, adoptate printr-o procedură care nu respectă standardele statului de drept (OUG-uri).
GRECO concluzionează că nivelul de conformitate cu recomandările rămâne „global nesatisfăcător” și atrage atenția asupra necesității de a fi luate măsuri hotărâte în vederea atingerii unui progres tangibil cât mai curând posibil.
