”Asistăm la accentuarea dezechilibrului extern pe fondul absorbției interne dincolo de potențialul economiei. Cererea excedentară de consum a continuat să erodeze contul curent. Vedem o crestere economică robustă, în atenuare faţă de maximul postcriză înregistrat în anul 2017, bazată în continuare pe consum”, a declarat miercui Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, la lansarea Raportului Anual al Băncii Centrale.
Ce a mai spus Isărescu:
- Dezechilibru extern în accentuare, pe fondul expansiunii absorbtiei interne dincolo de potenţialul economiei
- Situare a ratei anuale a inflatiei în decembrie 2018 la nivelul consemnat la finele anului 2017, plasat în interiorul intervalului de variaţie asociat tintei staţionare, după depăşirea unor socuri temporare de ofertă
- Ajustare treptată a conduitei politicii monetare prin majorarea ratei dobânzii de politică monetară şi întărirea controlului asupra lichidităţii din sistemul bancar
- Stabilitate financiară robustă, nefiind identificat niciun risc sistemic sever
- Poziţie financiară solidă a BNR; niveluri pozitive semnificative ale capitalului propriu şi rezultatului financiar
- Investițiile nu arată deloc bine, iar politica fiscală nu s-a înscris nici în 2018 pe o traiectorie anticiclică.
- Balanța bunurilor e în deteriorare puternică și în consecință, deși au crescut exporturilor iar cota de piață a României în UE nu a scăzut.
- Îndatorarea țării arată bine, ponderea datoriei NU a crescut ca pondere în PIB. Suntem la 35% datorie publică în PIB, printre țările cu cea mai mică datorie. Agențiile de rating văd asta, iar împrumuturie României se fac în volume mari și la dobânzi mici. Problema nu asta e ci ce anume facem cu banii împrumutați
- Am putea , pe fondul intrarilor de capital, să lăsăm cursul să se aprecieze, inflația ar coborî, noi am jubila, însă deficitul extern ar exploda și nu suntem inconștienți să ne gândim să facem așa ceva
- N-a fost nicio manipulare a ROBOR. Au crescut dobânzile pentru că am întărit politica monetară și am strâns lichiditatea din piață. Creșterea ROBOR a fost firească, nu manipulată!
Comisia Națională de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro, condusă de primul-ministru și de președintele Academiei Române, în calitate de copreședinți, respectiv de guvernatorul Băncii Naționale a României și de un viceprim-ministru desemnat de premier, în calitate de vicepreședinți, a finalizat în decembrie 2018 redactarea Raportului de fundamentare și a Planului național de adoptare a monedei euro. La elaborarea acestor documente esențiale pentru conturarea parcursului pe care economia românească trebuie să se înscrie pentru aderarea cu succes la zona euro o contribuție substanțială a revenit băncii centrale, în cadrul căreia funcționează încă din anul 2010 Comitetul de pregătire a trecerii la euro, reprezentând un forum de dezbatere a problematicilor circumscrise acestui proces.
Dincolo de activitatea unor astfel de foruri, cooperarea instituțională dintre Guvern și Banca Națională a României se desfășoară permanent, pe multiple dimensiuni, care includ participarea unor experți ai BNR la ședințele Comisiei de planificare a fluxurilor financiare ale Trezoreriei statului sau sprijinul acordat Ministerului Finanțelor Publice
de către BNR în procesul de emisiune de obligațiuni pe piețele internaționale de capital.
Banca Națională a României întreține un dialog constant cu Parlamentul României, acesta desfășurându-se sub multiple forme: (i) elaborare de puncte de vedere asupra unor proiecte de acte normative fie la solicitarea comisiilor parlamentare, fie la cererea unor inițiatori (MFP, ANPC sau alte autorități publice) sau a Ministerului pentru relația cu Parlamentul, în vederea definitivării poziției Guvernului cu privire la respectivele proiecte legislative; (ii) formulare de puncte de vedere, realizare de materiale sau participare la discuții/reuniuni ale comisiilor de specialitate din cele două Camere ale Parlamentului pe tematici din sfera de activitate a BNR (politică monetară, stabilitate financiară, rezoluție bancară, afaceri europene, sisteme de plăți); (iii) interpelări punctuale adresate BNR de către senatori sau deputați.
