Douăzeci și șase de căsuţe de completat (27 în cazul amânării Brexitului) cu cel puțin treisprezece femei. Ursula von der Leyen are doar două luni (inclusiv pauza de vară) pentru a-și forma echipa cu piesele care îi vor fi furnizate de guvernele UE. Nu-i va fi simplu să găsească o schemă de joc echilibrată și funcțională, potrivit La Stampa, citat de Rador.
Următorul președinte al Comisiei Europene va prelua funcția pe 1 noiembrie, însă echipa lui von der Leyen va trebui să fie pregătită cu cel puțin o lună înainte. Începând cu 30 septembrie, vor începe audierile comisarilor în fața deputaților europeni, iar pe 22 octombrie, la Strasbourg, va avea loc votul final privind întregul executiv al UE. Acesta este motivul pentru care von der Leyen a început să lucreze imediat, apelând la toate canalele diplomatice.
Trebuie specificat că multe țări au indicat deja numele comisarului lor. Un fapt care, pe de-o parte simplifică lucrurile, în timp ce pe de altă parte le complică. Le simplifică deoarece o parte din muncă este deja făcută, dar le complică, deoarece numele de pe masă nu asigură în acest moment echilibrul de gen. În afara președintelui, guvernele respective au propus oficial doisprezece candidați, din care doar patru sunt femei. Din acest motiv va exista o presiune asupra țărilor care nu au decis încă, în primul rând asupra Italiei, pentru a se asigura că procentul de 50% anunțat este respectat. „Altfel, vă voi cere să propuneți alte nume”, a reiterat politiciana germană.
În echipa sa vor exista cel puțin șapte comisari cunoscuţi: primul fiind vicepreședintele Frans Timmermans, iar celălalt, vicepreședintele cu rol ‘executiv’, Margrethe Vestager. Olandezul s-ar putea ocupa cu securitatea și imigrația, iar daneza de sectorul digital. Dar nimic nu este decis, în special pentru că unul dintre cei doi ar trebui să-şi termine portofoliul de la Climă şi Energie.
Rămân la Bruxelles şi Valdis Dombrovskis din Letonia (care vizează Afacerile Economice), Maros Sefcovic (va avea un rol de prim-plan), bulgăroaica Maria Gabriel (Sofia ar dori să păstreze economia digitală), austriacul Johannes Hahn și irlandezul Phil Hogan (pentru comerț). Deja nominalizaţi, estonianul Kadri Simson (pentru Transporturi sau pentru Piața internă), spaniolul Josep Borrell (Înalt Reprezentant pentru Politică Externă), luxemburghezul Nicolas Schmidt (aspiră la Afacerile Sociale), maghiarul Laszlo Tocsanyi (Orbán dorește extinderea) și finlandeza Jutta Urpilainen (interesată de cercetare și dezvoltare). De asemenea, ar putea fi reconfirmată şi ceha Vera Jourova, însă nu este sigur. Polonia insistă să aibă Energia și ar putea să-l propună pe ministrul Jadwiga Emilewicz.
Zilele trecute, von der Leyen a spus că dorește să ceară tuturor guvernelelor două nume – un bărbat și o femeie. Însă e greu ca cererea sa să fie îndeplinită. Deocamdată, doar Malta, Suedia și Croația par a fi pregătite să facă acest lucru. La Valetta o va propune pe Helena Dalli (ministrul afacerilor europene) și pe Edward Scicluna (ministrul finanțelor), deși acesta din urmă se teme de repercusiunile pe care le poate avea implicarea sa în scandalul Panama Papers. Aceeaşi schemă şi la Stockholm: locul Ceciliei Malmström ar putea fi luat de Ann Linde sau de Ylva Johansson, însă Verzii o propun cu insistență pe Isabella Lovin (europarlamentar).
Suedezii doresc să păstreze portofoliul la Comerț, dar privesc și la Climă sau Afaceri Sociale. Croații vizează politicile regionale (fondurile UE) și îi vor propune pe Zdravko Maric (ministrul finanțelor) sau pe Gabrijela Zalac (responsabilă chiar de fondurile UE).
Portugalia ar vrea şi ea să gestioneze fondurile europene și se gândeşte la eurodeputatul Pedro Marques. Slovenia este interesată de extindere (se vorbește despre actualul ambasador al UE, Janez Lenarcic, sau despre europarlamentarul Tanja Fajon), la fel şi România (care ar vrea şi Transporturile ). Bucureștiul i-ar putea propune pe ministrul de finanțe (Eugen Teodorovici) sau chiar pe premierul Viorica Dăncilă. Grecia dorește să-şi păstreze controlul asupra imigrației, dar este interesată şi de domeniul energiei și este pregătită să-l trimită pe fostul prim-ministru Antonis Samaras. Emmanuel Macron nu şi-a dezvăluit „cărţile”: principalii candidaţi ar fi însă Pascal Canfin (pentru Mediu) și ministrul Bruno Le Maire (pentru Afaceri Economice).
