Potrivit opiniilor a trei oficiali europeni, ministrul francez de finanţe, Bruno Le Maire, a pomenit deja neoficial numele dnei Georgieva la o reuniune a miniştrilor de finanţe din Grupul celor 7 State Industrializate (G7), desfăşurată la Chantilly, săptămâna trecută, singurul impediment legal fiind limita de vârstă prevăzută pentru şeful FMI.
Potrivit statutului FMI, directorii instituţiei trebuie să aibă mai puţin de 65 de ani în momentul numirii şi nu pot rămâne în funcţie dacă au depăşit vârsta de 70 de ani.
Această reglementare îi dezavantajează atât pe dna Georgieva, directorul executiv bulgar de la Banca Mondială, acum în vârstă de 65 de ani, cât şi pe Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, care acum se află la sfârşit de mandat şi are 71 de ani.
Fără să se declare făţiş în favoarea dnei Georgieva, oficialii francezi din Washington au sugerat schimbarea regulamentului intern de funcţionare. În cazul în care ideea va fi susţinută, ea ar putea fi prezentată conducerii FMI spre votare chiar în această săptămână.
„Ei o văd ca pe o posibilă soluţie de compromis şi vor schimbarea limitei de vârstă”, a declarat un înalt diplomat din UE.
Numele dnei Georgieva a apărut după numirea Christinei Lagarde ca preşedinte al BCE după ce ea s-a aflat timp de opt ani la conducerea FMI. Săptămâna trecută, dna Lagarde a anunţat că demisia sa va intra în vigoare pe 12 septembrie, astfel încât intervalul de timp rămas pentru găsirea unui nou şef este relativ mic.
Dlui Le Maire i s-a cerut să conducă deliberările între capitalele europene pe tema conducerii FMI, iar el este dispus să aibă în vedere toate opţiunile.
Un eşec în găsirea unei poziţii comune ar prejudicia şansele Europei de a reclama funcţia. „A nu convenit asupra unui candidat comun ar fi cea mai mare prostie pe care am putea s-o facem”, a declarat un politician important din conducerea europeană. Un oficial francez a spus că dl Le Maire nu are „un candidat preferat” şi se va dovedi „imparţial” în privinţa atribuţiilor primite.
Olandezul Jeroen Dijsselbloem, fostul preşedinte olandez al Eurogrupului miniştrilor de finanţe din zona euro, s-a aflat în fruntea cursei, dar se izbeşte de opoziţia Romei.
Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei, de origine canadiană, s-a chinuit să convingă capitalele europene că poate fi un „candidat european”, deşi deţine atât paşaport britanic, cât şi irlandez. „El rămâne pe din afară”, a declarat un oficial din Eurogrup.
Unele ţări europene ar dori un fost ministru de finanţe cu experienţă în gestionarea crizelor financiare. Pentru Europa, dna Georgieva ar oferi Europei şansa de a-şi adjudeca în continuare conducerea instituţiei, promovând totodată o personalitate din Europa Centrtală şi de Est. În acelaşi timp, ea nu este la fel de legată de politicile de austeritate ca dl Dijsselbloem. Puţine ţări doresc o reîntoarcere la vechea politică, dar obstacolul vârstei s-ar putea dovedi greu de înlăturat.
S-ar putea totodată ca dna Georgieva să-şi asigure şi sprijinul Administraţiei Trump sau s-ar putea cel puţin ca ea să nu va primească un veto din partea Washingtonului. Pe parcursul celor doi ani ai mandatului său ca director la Banca Mondială, ea s-a aflat în contact cu Administraţia Trump şi a ajutat la negocierile care au dus la mărirea cu $13 miliarde a capitalului instituţiei. FMI-ul a refuzat să facă vreun comentariu.
