Taxarea băuturilor cu conținut ridicat de zahăr ar urma să fie aprobată săptămâna viitoare, printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului, iar măsura ar urma să se aplice începând cu data de 1 septembrie.
Potrivit unui document transmis de Ministerul Sănătății la solicitarea HotNews.ro, impactul bugetar pozitiv al taxării băuturilor cu un conținut ridicat de zahăr este estimat la 1,280 miliarde lei anual: „Din punct de vedere la estimărilor finaciare, având în vedere datele statistice disponibile la nivelul INS, care estimează un consum mediu/locuitor de bauturi racoritoare de aproximativ 80 l/locuitor/ an și aplicand un nivel minim de taxare de 0,8 lei/litru la o populație de 20 milioane locuitori rezultă un impact bugetar pozitiv de 1,280 miliarde lei, cu mențiunea că dacă această taxare își atinge obiectivul de modificare a comportamentului populației spre consumul de sucuri naturale sau fără conținut de zaharuri, sumele încasate vor înregistra o scădere progresivă”.
Cum a propus Ministerul Sănătății să fie taxate băuturile cu conținut ridicat de zahăr:
1. Introducerea la nivelul Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății a unui articol pentru stabilirea unei contribuții pentru băuturi racoritoare îndulcite cu zahar, care să fie utilizată pentru finanțarea intervențiilor din sănătate
2. Completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal pentru stabilirea unor niveluri de taxare în funcție de adaosul de zaharuri, după modelul din Marea Britanie:
- băuturi racoritoare îndulcite cu zahar al caror continut de zaharuri este sub 5 g zaharuri / 100 ml produs – nu se aplică
- băuturi racoritoare indulcite cu zahar al caror continut de zaharuri este intre 5-8 g zaharuri / 100 ml produs – se aplică o taxă de 0,8 lei / litru;
- băuturi racoritoare indulcite cu zahar al caror continut de zaharuri este peste 8 g zaharuri / 100 ml produs – se aplică o taxă de 1 leu / litru).
3. Exceptarea de la taxare a bauturilor naturale fara adaos de zaharuri (chiar daca depășesc nivelele de taxare), a bauturilor produse în gospodării individuale destinate consumului propriu.
- Proiect de lege identic inițiat de USR, blocat de peste un an în Parlament
În mai 2018, senatorul USR Adrian Wiener a depus la Parlament un proiect de lege cu prevederi aproape identice cu cele propuse acum de Ministerul Sănătății – taxarea diferențiată a băuturilor cu zahăr în funcție de cantitatea de zahăr pe care o conțin. Senatorul spunea că scopul actului normativ este acela de a descuraja consumul de sucuri care au conţinut mare de zahăr şi, implicit, diminuarea incidenţei bolilor cardiovasculare, a diabetului zaharat, a obezităţii sau cancerului. 
Senatorul Adrian Wiener
„Obiectul principal al legii nu se adresează taxării primitive a consumatorului, ci este un stimulent pentru producători de a veni în zona responsabilității sociale și de a reformula voluntar produsele astfel încât să beneficieze de accize reduse. Este evident că producătorii nu vor să rămâna în nișa de concurență cu sucurile de fructe, că vor să își mențină cota de piață la nivel de vânzări de volum. Și atunci, practic, trebuie să beneficieze de zona de accizare inferioară și să reformuleze voluntar adaosul de zaharuri”, a explicat inițiatorul proiectului de lege, senatorul USR Adrian Wiener, pentru HotNews.ro.
Proiectul senatorului USR Adrian Wiener propune o acciză diferențiată în funcție de conținutul de zaharuri: nu se percepe acciză pentru băuturile îndulcite cu un conținut mai mic de 5 g/100 ml zahăr liber adăugat; acciză în cuantum de 0,33 bani/litru pentru băuturile cu un conținut de zahăr adăugat între 5 și 8 g/100 ml; acciză în cuantum de 1 leu/litru pentru băuturile cu un conținut de zaharuri de peste 8 g/100 ml.
Proiectul de lege inițiat de Adrian Wiener a fost adoptat de Senat în noiembrie anul trecut, dar este blocat de atunci la comisiile de specialitate din Camera Deputaților.
- De ce vrea Ministerul Sănătății să taxeze sucurile cu zahăr: 52% din populaţia adultă a Uniunii Europene este supraponderală, iar 17% suferă de obezitate
În Uniunea Europeană, 52% din populaţia adultă este în prezent supraponderală, iar din această proporţie 17% suferă de obezitate. Epidemia de obezitate constituie o povară imensă asupra sistemelor de sănătate, obezitatea reprezintând, în prezent, unul din principalii factori responsabili de morbiditate la nivel mondial. Se estimează că obezitatea costă Uniunea Europeană 70 miliarde Euro anual prin costurile de îngrijiri de sănătate și scăderea productivității, se arată în Motivaţia pentru suprataxarea băuturilor racoritoare cu conţinut de zahăr și îndulcitori, elaborată de Ministerul Sănătății.
De asemenea, se relevă cifre îngrijorătoare şi în cazul obezităţii infantile, cu repercursiuni importante asupra sănătăţii viitorului adult. Planul de Acţiune pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor netransmisibile al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată faptul că supraponderea şi obezitatea la copii şi tineri înregistrează un trend ascendent, se arată în documentul Ministerului Sănătății.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoaşte contribuţia alimentelor cu exces de ingrediente dăunatoare în etiopatogenia bolilor cronice netransmisibile, inclusiv a obezităţii şi a bolilor cardiovasculare. In aria largă a măsurilor care au ca scop modificarea consumului de alimente nesănătoase există si posibilitatea suprataxarii unor produse care contin un nivel exagerat din nutrienti considerati dăunatori (zahăr, sare, grăsimi saturate).
Această măsură descurajează consumul de alimente nesanatoase și aduce venituri care pot fi investite în educatie și sanatate. Aceste produse nesănătoase includ băuturile racoritoare îndulcite cu zahăr, băuturile energizante, alimentele fast-food, produsele cu adaos mare de zahăr si/sau sare, alimentele procesate bogate în grăsimi saturate sau în grăsimi hidrogenate.
In ceea ce priveşte alimentele cu adaos mare de zaharuri, produsele incriminate a avea un impact mai mare asupra sănătăţii sunt produsele lichide, precum băuturile răcoritoare îndulcite cu zahăr, deoarece consumatorul nu are imaginea concretă a cantităţii de calorii ingerate, spre deosebire de produsele zaharoase solide asupra cărora percepţia calorică este bine cunoscută. În plus, caloriile lichide nu au proprietati puternice de saţietate şi nu suprimă foamea, astfel ca ele sunt consumate în cantităţi mult mai mari, aportul caloric fiind în ansamblu mai mare, cu impact important asupra sănătăţii consumatorilor.
Câteva exemple de ţări în care s-a aplicat şi/sau se aplică suprataxarea produselor alimentare:
Consecinţele suprataxării au fost diverse, arată Ministerul Sănătății. In Franţa, de exemplu, a scăzut mult consumul de bauturi răcoritoare indulcite, mai ales in rândul tinerilor. In Ungaria, a scazut de asemenea consumul si au fost stimulate procesele de reformulare a alimentelor, cu scăderea continutului de zahar in produsele incluse în suprataxare. In Mexic, tara care se confrunta cu rate extrem de mari ale supraponderalitatii, consumul a scazut substantial, dar este inca prea devreme pentru evaluarea consecintelor pe statusul ponderal.
Marea Britanie aplică accizarea zaharului din bauturile racoritoare indulcite incepând cu aprilie 2018, stabilind următoarele paliere de taxare:
- băuturi racoritoare îndulcite cu zahar al caror continut de zaharuri este sub 5 g zaharuri / 100 ml produs – nu se aplică taxă;
- băuturi racoritoare indulcite cu zahar al caror continut de zaharuri este intre 5-8 g zaharuri / 100 ml produs – se aplică o taxă de 18 pence / litru (aproximativ 1 leu / litru);
- băuturi racoritoare indulcite cu zahar al caror continut de zaharuri este peste 8 g zaharuri / 100 ml produs – se aplică o taxă de 24 pence / litru (aproximativ 1,25 lei / litru).
Concluzia Ministerului Sănătății este că „Practica altor ţări a arătat că aplicarea izolată a suprataxarii nu are eficienţa aşteptată, ea trebuind completată cu alte măsuri, cum ar fi reformularea alimentelor, subvenţionarea preţurilor la alimente sănătoase (fructe, legume), măsuri de educaţie în rândul tuturor grupurilor sociale şi de vârstă diferite (copii, părinţi, grupuri defavorizate social etc.). Finanţarea acestor măsuri complementare aplicării taxei pe produsele alimentare nesănătoase se poate realiza din accizele colectate ca urmare a taxării cestor alimente.”
