Sfântul Gherasim din Chefalonia s-a mutat mai aproape de români. Credincioșii îl pot găsi la Constanța

Începutul anului bisericesc, sărbătorit întotdeauna pe data de 1 septembrie în toate lăcașurile de cult ortodox din România, a fost prilej de bucurie duhovnicească aparte pentru un schit din Constanța. Anul acesta, în prima duminică din septembrie s-a împlinit un an de când a început construcția schitului cu hramul Sfântul Gherasim din Chefalonia.

Situată în satul Negrești din comuna Cobadin, bisericuța de lemn ce adăpostește icoane făcătoare de minuni – Icoana Maicii Domnului Xenia, Icoana Maicii Domnului Portărița și Icoana Sfântului Gherasim –  este unica de pe pământul românesc închinată sfântului grec, cunocut ca vindecător al bolnavilor și izgonitor al demonilor.

Credincioșii românii care au aflat deja de locașul de închinăciune și de icoanele făcătoare de minuni, aduse din Grecia, aleargă din toate colțurile țării pentru a găsi alinare și rezolvate grabnică feluritelor probleme cu care se confruntă.

Începuturile legate de construirea acestui așezământ monahal sunt oarecum recente, însă nu lipsite de ispite și piedici. Dar, așa cum se spune că omul sfințește locul și credința adevărată are puterea de a muta munții din loc, zicerile bătrânilor înțelepți preluate din scripturi și-au găsit aici loc să se adeverească, în practică. Deși aflat abia la începutul construcției, întemeietorul schitului, părintele stareț Isaia, povestește cu un optimism debordant și plin de naturalețe că Sfântul Gherasim este prietenul său și că în primul rând el ajută ca toate să se realizeze.

Locașul de rugăciune construit din lemn este ridicat pe o suprafață de teren care a fost donat schitului de către o femeie, în urma unei vindecări miraculoase de cancer. Doamna Diana Neagu provine dintr-o familie de foarte buni creștini ortodocși! – își începe părintele Isaia povestirea despre donatoarea terenului pentru construcția schitului. În perioada în care s-au luat averile moșierilor, au fost deposedați și bunicii doamnei Diana. După 1990, când oamenii au reintrat în posesia terenurilor, doamna Diana și cu sora ei –  doamna Ana și-au primit și ele moștenirea de la bunici. Întâmplarea face ca în 2001 -2002, doamna Diana să fie diagnosticată cu o tumoare canceroasă de gradul III, între creierul mic și creierul mare, într-o zonă în care nu se putea interveni chirurgical. Atunci, femeia fiind credincioasă, a spus că dacă Maica Domnului o va vindeca, ea va dona terenul moștenit în vederea construirii unui schit. Ulterior, doamna Diana a aflat de numărul meu de telefon, pe când eu eram încă la Schitul Horia din Ialomița, unde se află Icoana Maicii Domnului Xenia – căci în România există doar două copii a acestei icoane aduse de mine, cea argintată care a rămas la Horia și cea de aici, care urmează a fi argintată – iar eu i-am recomandat să citească paraclisul Panaghia Xenia, coroborat cu acatistul Maicii Domnului Portărița, o altă icoană făcătoare de minuni, cea de la intrare, dar și acatistul închinat Sfintei Mahrame, adică acatistul Chipului nefăcut de mână al Domnului Nostru Iisus Hristos. S-a vindecat în mod miraculos citind aceste trei acatiste, încheie relatarea părintele Isaia.

Părintele ierodiacon Isaia, astăzi starețul Schitului Sfântul Gherasim din Kefalonia de la Negrești, a intrat în monahism în anul 2001 și a fost până în anul 2014 starețul Schitului Horia cu hramul Nașterea Maicii Domnului, din județul Ialomița. Schimbat funcția de stareț al Schitului Horia – din motive neîntemeiate – Dumnezeu i-a călăuzit pașii pe un alt drum, dar cu aceeași menire: cea de a cinsti sfinții din Biserica Triumfătoare și de a lupta pe pământ alături de credincioșii încercați de valurile vieții.

Lăsând în urmă Schitul Horia, părintele Isaia a fost adus în Episcopia Constanței și pus în fața unei încercări. I s-a indicat o zonă industrială, în care nu se putea construi mănăstiri, undeva pe centura verde a orașului, pentru care nicio autoritate publică nu eliberează autorizație de construire. Prin purtarea de grijă a Domnului, ispita s-a transformat rapid în bucurie, căci Diana Neagu, femeia vindecată de cancer datorită îndrumărilor duhovnicești ale părintelui Isaia, neîntârziat l-a contactat din nou și i-a propus să vină ca să vadă terenul și să înceapă acțiunea de donație.

Chiar și așa, piedicile nu încetat să apară, pentru că se găseau unii sau alții cu puteri lumești să se opună construcției schitului în acel loc. După o perioadă de rugăminți, prin stăruirea părintelui Isaia și cu ajutorul lui Dumnezeu a fost sfințit terenul donat pentru ridicarea bisericii cu hramul principal Sfântul Gherasim. Căci, așa cum scrie în acatistul sfântului ”Bucură-te că pământul Trikalei l-ai binecuvântat”, cu siguranță Sfântul Gherasim vine ca o binecuvântare și pentru această zonă.

Tot în acatistul Sfântului Gherasim Kefalonitul, găsit uneori în calendar sub numele de Gherasim cel Nou, stă scris: ”Bucură-te că împreună cu sfinții aghioriți o lauzi pe Născătoarea de Dumnezeu” – verset asupra căruia părintele Isaia atrage atenția și spune că în zonă, sunt foarte mulți sfinți necunoscuți, uciși de către turci pentru credință.

Condacul al 12-lea din acatist ilustrează printr-o minune unul dintre motivele pentru care părintele Isaia a dorit ca Sfântul Gherasim să fie ocrotitorul părții Dobrogei. Insula Kefalonia fiind foarte aproape de italieni, iar nemții fiind în război cu ei au vrut să o bombardeze, însă Sfântul Gherasim lua bombele cu mâna și le arunca în mare, protejând astfel insula nedistrusă.

”Vrând soldaţii germani să distrugă mănăstirea ta, te-ai arătat într-un nor mare, alungând duşmanul, spre bucuria călugărilor şi a creştinilor drept-credincioşi. Ai făcut de ruşine puterea celor puternici şi i-ai înălţat pe cei smeriţi, care I-au cântat lui Dumnezeu cu evlavie: Aliluia!”

Al doilea hram al schitului de la Negrești, ales de părintele Isaia, este închinat Maicii Domnului Portărița datorită grijii pe care o arată credincioșilor, după cum scrie în acatistul său ”N-am venit să fiu păzită de voi, ci ca să fiu Eu păzitoare vouă, nu numai în veacul acesta de acum ci și în cel viitor”.

Sfântul Gherasim din Kefalonia este sărbătorit de două ori pe an. O dată pe 16 august, când trupul lui este purtat deasupra persoanelor bolnave pentru ca acestea să primească vindecare și a doua oară pe 20 octombrie, când de asemenea are loc o procesiune în jurul mănăstirii sale.

Hramul principal al Schitului Sfântul Gherasim din Negrești, comuna Cobadin, județul Constanța va fi sărbătorit în fiecare an la data de 20 octombrie.

Pe scurt despre Sfântul Gherasim din Kefalonia, din Cuvântul Ortodox

Sfântul Gherasim a vieţuit între anii 1506-1579. El a provenit din familia Notaras, care era una dintre cele mai bogate şi mai apreciate familii din Grecia.

A fost tuns în monahism în Muntele Atos, a trăit timp de 12 ani la Ierusalim, a petrecut vreme îndelungată în Creta şi Zachintos, iar în 1555 a ajuns în Kefalonia. Aici şi-a petrecut primii cinci ani într-o peşteră în regiunea Lassi. Iar apoi a ajuns în zona în care astăzi este situată Mănăstirea Sfântului Gherasim, aproape de Valsamata. El a trasformat această mănăstire într-un loc de îngrijire pentru săraci şi, astfel, ea a devenit un centru de caritate creştină.

Locuitorii insulei Kefalonia îl cinstesc cu mare evlavie pe Sfântul Gherasim şi consideră că el este cel care îi ocroteşte şi îi vindecă de boli.

Minuni săvârșite de Sfântul Gherasim pe meleagurile noastre (doar o parte dintre ele)

Prima minune făcută de Sfântul Gherasim, pe care o împărtășește părintele Isaia celor care întreabă, este legată de aducerea icoanei și a baldachinului din Grecia în România. În data de 19 februarie 2019, aflați pe drum, prin localitatea Ciocârlia, din cauza unui suflu produs de trecere unui TIR cu prelată pe lângă duba în care era transportat baldachinul, cea din urmă s-a răsturnat. Deși a fost târâtă vrei 30 de metri, mașina nu a avut nici măcar o zgârietură pe ea. A fost spart doar un furtunaș, care costă 5 lei, fiindcă a agățat o crenguță.

O altă întâmplare minunată este legată de familia cu care a fost adus baldachinul pentru icoană. Soții români de etnie romă, stabiliți în Polonia, au mers să se închine Sfântului Nectarie de la Eghina pentru că doamna suferea de cancer. Din neatenție, la plecarea din hotelul în care au fost cazați, femeia și-a uitat geanta cu bani, acte și suvenirurile cumpărate în camera de hotel și a descoperit acest lucru abia a doua zi, când se afla pe insula Kefalonia, la peștera Sfântului Gherasim. Supărarea nu a durat mult pentru că părintele Isaia i-a asigurat pe cei doi soți că Sfântul le va ajuta și își vor recupera geanta cu tot ce se afla în ea. Și așa a și fost. După un sfert de oră, părintele a primit un telefon de la hotelul respectiv și după o scurtă discuție în engleză cu un angajat de acolo, la telefon a vorbit o doamnă din România care lucra la bucătăria acelui hotel și le-a spus că ea peste o săptămână sosește în țară și le va aduce și geanta în siguranță.

În ceea ce privește biserica, la un moment dat părintele nu mai avea bani să mai continuie construcția, placatul cu scândură. Le-a spus muncitorilor acest lucru și apoi a mers în fața icoanei Sfântului Gherasim și s-a rugat, înștiințându-l că nu mai are resurse financiare și când va face rost va relua lucrările pentru schit. După o jumătate de oră, neașteptat, telefonul sună și de la celălalt capăt al firului cineva de la București întreba ce mai este nevoie pentru schit. Părintele știa că mai trebuiesc 40 de pachete de dușumea de interior. Uimitor a fost și faptul că la Dedeman s-au mai găsit pentru vânzare exact 40 de pachete, nici mai mult nici mai puțin, iar muncitorilor nici nu le-a rămas vreo bucățică în plus și nici au avut nevoie de completare.

Sfântul ține la cei care îl stimează. În Grecia, în Chefalonia, mai cu seamă în satul Omala, unde este Mănăstirea Sfântului Gherasim aproape toți bărbații poartă numele de Gherasim în cinstea sfântului. Vreau să vă spun o mare minune pe care a făcut-o sfântul în Chefalonia. Pe când trăia, la 1547 sfântul a plantat trei platani, care există și acum și pe care nu poate să-i cuprindă patru inși. Acum 15 ani de zile, au încercat să mute moaștele sfântului în capitala insulei, însă când au ajuns în direcția celui de-al treilea platan, cel din centrul satului s-a stricat mașina. Nu a vrut să plece sfântul. În schimb, i s-a arătat mitropolitului în față și i-a zis: >, povestește starețul Isaia.

Sfântul Gherasim s-a arătat anul acesta de două ori unui copil de 11 ani din București, care se afla cu părinții săi la sfintele moaște, în peștera din Chefalonia. Prima dată, sfântul l-a binecuvântat pe copil și a doua oară și i-a vorbit zicându-i: >. Probabil părinții acelui copil vorbeau tare și deranjau liniștea din peșteră, explică părintele.

Chiar și aici la noi în Negrești, sunt oameni care spun că îl văd pe sfânt mergând pe străzile satului, dezvăluie părintele. Tot la Sfântul Gherasim au venit doi tineri să se roage pentru bunicuța lor, care se afla în moarte cerebrală. Și m-au întrebat dacă există speranță. Eu le-am răspuns că dacă există speranță le va spune Sfântul Gherasim și le-am dat să citească acatistul și paraclisul sfântului, pe rând. Când a terminat primul stă liniștit și îl ascultă pe celălalt în timp ce citește, apoi inversați rolurile. După trei luni de zile s-au prezentat cu bunicuța, în scaun cu rotile. Bătrâna a rămas cu o invaliditate, dar era în viață.

Părintele mai spune că datorită Sfântului Gherasim foarte mulți au câștigat procesele. Există un caz din Suceava. A venit cineva și s-a rugat la icoana sfântului și i-am recomandat acatistul și paraclisul. Noi pe Sfântul Gherasim trebuie să-l considerăm ca pe cel mai bun prieten al nostru, nu doar ca pe Sfântul Gherasim. Trebuie să purtăm discuție cu toți sfinții la care ne rugăm, chiar și cu Maica Domnului. 

Întâlnirea părintelui Isaia cu Sfântul Gherasim

Sfântul Gherasim are ceva aparte față de alți Sfinți. Am simțit ceva care mă atrage! – acestă este sentimentul profund scos la suprafață din sufletul părintelui Isaia atunci când i se cere să vorbească despre prima întâlnire cu Sfântul Gherasim. Povestește părintele stareț că, deși a mers în pelerinaj și la alți sfinți ai Greciei, precum Sfântul Nectarie sau Sfântul Ioan Rusul, impactul simțit la Sfântul Gherasim este ceva aparte și că de când l-a descoperit, în anul 2007, din 40 în 40 de zile merge neîntrerupt la sfântul sufletului său pentru a-și ”reîncărca bateriile”.

Românii care ajung la Mănăstirea Sfântului Gherasim din Kefalonia găsesc la pangarul mănăstirii acatistele sfântului în limba română. Acest fapt i se datorează părintelui stareț care s-a ocupat de traducerea rugăciunilor din greacă în limba română și se ocupă în continuare de tipărirea și transportul acestora din România pe insulă. Părintele Isaia vorbește și aici despre o minune și despre grija pe care o poartă Sfântul Gherasim față de cei care îl iubesc. Căci, deși starețul suportă toată cheltuiala legată de tipărirea și transportul acatistelor, întotdeauna după o astfel de faptă bună apar vești minunate de la oameni care doresc să sponsorizeze noi lucrări necesare dezvoltării schitului.

Toate aceste mângâieri și bucurii pe care le face Sfântul Gherasim nu sunt doar pentru ortodocși. În zona în care prin pronia dumnezeiască a fost înălțat unicul așezământ monahal închinat Sfântului Gherasim, trăiesc în pace pe lângă români mai multe etnii: turci, tătari, machedoni, fiecare cu credințele lor. Părintele Isaia spune că și pentru ei are un rol Sfântul Gherasim. Asta deoarece, sfântul atrage cu dragoste la adevărata credință și pe cei de alte confesiuni. Dacă de-a lungul interviului cu părintele Isaia am aflat despre o minune petrecută cu o familie de romi bine-credincioasă, iar acum părintele amintește despre o familie de martori ai lui Iehova care s-au îndreptat spre credința ortodoxă și s-au convertit. Drept mulțumire față de Sfântul Gherasim pentru redarea vederii duhovnicești, soții întorși la credință s-au oferit să aducă cu mașina personală clopotele bisericii făurite în stil grecesc la Atena.

Un aspect important de luat în considerare este faptul că promisiunile făcute sfinților trebuie îndeplinite! Imaginați-vă câtă tristețe este adusă sfinților care sunt vii și prezenți în viața noastră gata oricând să ajute pe oricine cere ajutor, fără ca să aștepte ceva în schimb. Cei care din entuziasm și recunoștință promitem ceva suntem noi, oamenii, dar asta nu ne dă dreptul a nu mai ține cont de cuvântul dat.

Părintele Isaia povestește cu îngrijorare despre un astfel de caz, petrecut relativ recent. Cineva a promis că va face gardul împrejurul schitului, dar a uitat să mai vină… În perimetrul schitului nu a plouat de 1 an și nouă luni deloc. Rar, când au mai căzut câțiva stropi câte 10 minute. De ce? Pentru că eu am crezut în cuvântul omului respectiv. Am adus un buldoexcavator, am nivelat terenul din spate, am săpat și am adus pământul în colțul acesta mai jos, am pregătit tot, dar omul nu a mai venit să facă ce a promis. Eu m-am rugat Sfântului Gherasim să oprească ploaia până când se termină de făcut gardul promis, iar la noi nu a mai plouat din primăvara anului trecut. Vreau să vă spun că la el acasă a plouat atât de mult, încât i-a intrat apa în casă la un nivel de doi metri. Când au venit viiturile mari, apa cu mâl i-a stricat toată casa… Fără să știu ce i s-a întâmplat, l-am sunat să-l întreb când poate să rezolve problema gardului. Însă el m-a rugat să-l las în pace că a pățit un mare necaz și mi-a povestit despre inundație, după care m-a întrebat > Ee, i-am spus că la mine nu a plouat de aproximativ doi ani și probabil, cantitatea de ploaie care trebuie să cadă aici, a băgat-o la dumnealui acolo. 

De aceea este indicat ca atunci când oamenii au rezultate bune la rugăciunile înălțate la oricare sfânt, nu doar la Sfântul Gherasim, să aducă un mic dar după puterile fiecăruia și mai ales atunci când singur făgăduiește cineva ceva, să îndeplinească așa cum a promis.

Viorela Gherasim

Sursa: Ziar Harghita.