Politiciana din Cehia a afirmat că doreşte ca guvernele statelor membre ale UE care nu respectă statul de drept „să aibă o viaţă mai puţin uşoară”. Cu toate acestea, „nu vom adopta sancţiuni”, a precizat ea la audierea pentru confirmarea pe post, transmite DPA, citată de Agerpres.
Predecesorul ei, Frans Timmermans, a promovat eforturile împotriva încălcării valorilor fundamentale ale UE; Polonia şi Ungaria se confruntă deja cu proceduri disciplinare, iar România este monitorizată, reaminteşte DPA. Abordarea sa a generat resentimente în Europa Centrală şi de Est, iar unele state membre s-au opus nominalizării sale ca preşedinte al viitoarei Comisii.
Jourova a apreciat activitatea olandezului, dar a susţinut că dacă va fi confirmată de Parlamentul European va acţiona diferit, beneficiind de cunoaşterea regiunii respective. În Comisia condusă de Jean-Claude Juncker, aflată la sfârşit de mandat, ea deţine portofoliul de comisar european pentru justiţie.
Noua Comisie urmează să îşi preia mandatul la 1 noiembrie. Executivul UE are în subordine 32.000 de funcţionari, iar fiecare stat membru este reprezentat de un comisar. Ultimul cuvânt pentru numire îl are Parlamentul European, unde se aşteaptă, probabil luna aceasta, votul final pentru echipa von der Leyen.
