Procurorul Adina Florea s-a retras din procedura prin care ar fi trebuit să fie numită șef al Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiției, în urma concursului, au precizat pentru Mediafax surse judiciare. Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, a avut șapte tentative eșuate de numire a Adinei Florea la conducerea controversatei secții.
Președintele CSM, Lia Savonea, a inclus de 7 ori pe ordinea de zi a plenului validarea rezultatelor concursului pentru șefia SIIJ câștigat de Adina Florea, însă de fiecare dată fără succes.
O parte dintre membrii CSM au boicotat plenul prin absența lor, care a dus la neîntrunirea cvorumului, iar în alte ședințe s-a produs un blocaj deoarece a fost număr egal de voturi pentru ambele opțiuni – „împotrivă” și „pentru”.
Noul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, membru de drept în CSM, spunea că în cazul în care pe ordinea de zi a plenului va fi inclusă din nou numirea Adinei Florea, el va vota „împotrivă”.
La solicitarea ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, adunările generale ale instanțelor și parchetelor s-au întrunit săptămâna trecută pentru a decide asupra a patru teme, între care Secția specială de anchetare a magistraților, contestată inclusiv de către instituțiile europene. Aproape 83 la sută dintre procurorii și judecătorii care și-au exprimat punctele de vedere asupra Secției de anchetare a magistraților au optat pentru desființarea acestei controversate structuri de parchet, potrivit Forumului Judecătorilor, care nu a încheiat încă centralizarea voturilor.
„Epopeea” Secției speciale
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înființată în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, a devenit operațională în 23 octombrie 2017 și are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Cauzele de competența acesteia, aflate în lucru la Direcția Națională Anticorupție și la alte unități de parchet, precum și dosarele soluționate până la această dată, se preiau de către Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
Secția a fost condusă de Gheorghe Stan, fostul șef al Inspecției Judiciare, singura instituție abilitată să îi ancheteze disciplinar pe magistrați și care în mandatul lui Tudorel Toader a declanșat mai multe acțiuni disciplinare împotriva fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi. Între timp, Gheorghe Stan a fost numit judecător la CCR, la propunerea PSD.
Procurorul șef adjunct al secției este Adina Florea, propusă de trei ori de ministrul Justiției pentru șefia DNA și respinsă de președintele Klaus Iohannis. Adina Florea a câștigat concursul la CSM pentru funcția de procuror-șef al secției, însă candidatura ei nu a fost validată, în condițiile în care mai mulți magistrați au boicotat ședințele CSM. Lia Savonea, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, a avut 7 tentative eșuate de numire a Adinei Florea la șefia secției speciale.
Criticile CE
Secția specială a fost criticată inclusiv de către organismele europene. Comisia europeană arăta în ultimul raport MCV că funcționarea Secției speciale a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și pe plan extern că ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică.
De asemenea, au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa, arătau experții CE. Un exemplu îl constituie deschiderea unui dosar penal împotriva fostei șefe a DNA, în perioada în care aceasta candida și pentru funcția de procuror-șef european. Un alt exemplu este decizia Secției speciale de a deschide un dosar penal împotriva fostului prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timermans, deși secția nu avea competență.
Comisia Europeană a criticat și acțiunile Secției de inițiere a unor anchete împotriva judecătorilor și a procurorilor care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum și abordarea în cauzele aflate pe rolul instanțelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosare de corupție la nivel înalt.
