„Cererea în sine este aberantă. Plecăm de la premisa că procurorii trebuie sa fie specializați în anumite tipuri de infracțiuni. Pe această logică vom avea nevoie de procurori specializați în violuri, în infracțiuni silvice sau în falsuri. Și apoi să cerem și judecătorilor asta. Dar probabil nu se va ajunge acolo întrucât nici Avocatul Poporului și nici Curții Constituționale nu le pasă de victimele violurilor sau de alte victime. Sunt interesați doar de anumiți „inculpați” sau „condamnați”. Oricum, este încă o dovadă că în România justiția este subminată în continuare de autoritățile statului care, în loc să vegheze la atribuțiile lor legale, inventează găselnițe juridice pentru a distruge dosarele de corupție bine instrumentate”, a declarat pentru HotNews.ro un magistrat, care a preferat să-și păstreze anonimatul.
Concret, Renate Weber este nemulțumită de modul în care a fost reformulat articolul 87 alin 2 din lege, prin OUG 92/2018 a ministrului Justiției din acea vreme, Tudorel Toader.
Ce prevede acest articol:
- „Pentru a fi numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, cel puțin zece ani vechime în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acel scop”.
Renate Weber arată că în OUG 43/2002 privind Departamentul Național Anticorupție se prevedea pe lângă alte condiții că procurorii trebuie să aibă „o pregătire specializată în combaterea infracțiunilor de corupție”. În legea de aprobare a acestei OUG sintagma a fost schimbată cu „calități și rezultate profesionale deosebite în combaterea infracțiunilor de corupție”.
Această prevedere este eliminată prin Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și Justiției.
Renate Weber consideră că „noua configurare a condițiilor de eligibilitate a procurorilor„ „generează încălcarea competenței funcționale a organului de urmărire penală și sunt neconstituționale”.
„În consecință, participarea procurorului la actele de procedură trebuie să fie asigurată de către un procuror apt să exercite reprezentarea parchetului în fața instanței, deci un procuror competent din punct de vedere funcțional”. În sprijinul său, Renate Weber invocă decizia Curții Constituționale privind neconstituirea completurilor specializate în domeniul judecării.
În opinia sa, „în cazul în care urmărirea penală este efectuată de către un procuror care nu are specializarea necesară pentru reprezentarea Ministerului Public în actele pendinte, competența materială și funcțională a acestuia este grav viciată”.
„Astfel, în actuala reglementare, în opinia noastră, dreptul la un proces echitabil este afectat prin lipsa procurorilor specializați și respectiv competenți din punct de vedere funcțional în cadrul Direcției Naționale Anticorupție potrivit gradului de specializare avut în vedere pentru acest parchet”, se arata în sesizarea Avocatului Poporului către CCR.
„Ca atare, în opinia noastră, prevederile art.87 alin 2 din Legea 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, restrâng dreptul la un proces echitabil în cadrul procesului penal, întrucât numirea procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție nu este condiționată de specializarea acestora pentru fapte de corupție. Omisiunea legiuitorului de a reglementa în cuprinsul soluției legislative criticate condiția specializării procurorilor pentru anchetarea faptelor de corupție are relevanță constituțională, prin încălcarea dreptului la un proces echitabil al justițiabililor”, mai arată Renate Weber, în această sesizare.
