Potrivit programului, ședința plenului CSM va începe la ora 11.00, pe ordinea de zi fiind două puncte: raportul de activitate al instituției pe anul 2019 și alegerea noii conduceri.
Potrivit surselor citate, favorită pentru funcția de președinte al CSM ar fi judecătoarea Nicoleta Țînț, considerată o apropiată a Liei Savonea, alături de judecătoarele Gabriela Baltag, Simona Marcu, Evelina Oprina și Mariana Ghena.
Nicoleta Margareta Țînț de la Curtea de Apel Brașov este membru al CSM din ianuarie 2017.
Membrii CSM sunt aleși pentru un mandat de şase ani, în timp ce preşedintele și vicepreşedintele, care fac parte din secţii diferite (judecători și procurori) sunt aleși pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Actualul vicepreședinte al CSM este procurorul Nicolae Solomon.
Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, dintre care 9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, 2 reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi 3 membri de drept, respectiv preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei.
Controversatul mandat al Liei Savonea
Fost șef al Curții de Apel București, Lia Savonea este soția avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet al lui Cătalin Voicu, condamnat definitiv în două dosare penale. În mandatul de un an la șefia CSM, Savonea a intrat în conflict cu o parte a membrilor Consiliului și cu fostul ministru al Justiției Ana Birchall.
Cel mai mare scandal a fost generat de încercările repetate ale acesteia de a o impune pe Adina Florea la conducerea controversatei secții de anchetare a magistraților. Mai exact, Lia Savonea a avut 7 tentative eșuate de numire a Adinei Florea în funcția de procuror-șef al Secției speciale.
De altfel, șapte membri ai CSM au cerut plenului, la jumătatea lunii octombrie, să o revoce din funcție pe Lia Savonea, pentru „modul defectuos” în care a condus instituția, „îndepărtând-o de la rolul său constituțional, cu consecinţe extrem de grave pe planul funcţionării şi credibilităţii”.
Solicitarea de revocare a Liei Savonea a fost semnată de șapte membri ai Consiliului: judecător Mihai Andrei Bălan, procuror Cristian Mihai Ban, judecător Andrea Annamaria Chiș, procuror Florin Deac, judecător Mihai Bogdan Mateescu și procuror Nicolae Andrei Solomon, procuror Tatiana Toader. Este vorba despre cei care s-au opus numirii Adinei Florea și au boicotat plenul CSM.
Cei șapte membri ai CSM spuneau că restabilirea credibilităţii Consiliului, restaurarea neutralităţii acestuia și reaşezarea sa în parametri optimi ai unei funcţionări efective în scopul îndeplinirii rolului său fundamental de garant al independenţei justiţiei pot fi realizate doar începând cu revocarea Liei Savonea din această funcţie, având în vedere modul defectuos de exercitare a atribuţiilor manageriale, prin „depăşirea nepermisă a competenţelor legale şi inabilitatea de a crea un climat favorabil comunicării”.
Cei șapte judecători și procurori din CSM arătau că, prin modul defectuos în care și-a exercitat atribuțiile, Savonea a îndepărtat Consiliul de la rolul său constituțional, făcând imposibilă colaborarea, cu consecinţe extrem de grave pe planul funcţionării şi credibilităţii acestuia atât pe plan intern, faţă de magistraţii români şi de întreaga societate, cât şi pe plan extern, în raporturile cu organismele internaţionale.
O parte dintre criticile aduse Liei Savonea:
- A generat și a întreținut o stare conflictuală cu fostul ministru al justiției, Ana Birchall, legat de neparticiparea acestuia la unele ședințe ale Plenului Consiliului, în condițiile în care a refuzat, într-o manieră arogantă şi neconstructivă să stabilească un mod de lucru previzibil pentru activitățile Consiliului, care să permită unui număr cât mai mare de membri aleși sau de drept să participe la ședințe, aspect care i-a fost reproșat și de judecători și procurori.
- A transmis un proiect de modificare a legislației privind activitatea Agenției Naționale de Integritate direct conducerii comisiei parlamentare, în condițiile în care doar ministrul justiţiei putea fi sesizat în acest sens şi doar de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit proiectului obținut de Europa Liberă, propunerile făcute la legea ANI vizau publicarea declarațiilor de avere și de interese pentru un termen limitat de 3 ani, limitarea posibilității ANI de a verifica un funcționar privind averea dobândită doar pentru trei ani anteriori sesizării, într-un termen limită de 45 de zile sau anonimizarea venitului soțului sau soției celui care depune declarația de avere, dacă este vorba de venituri realizate din avocatură.
- A iniţiat în 29 ianuarie 2019 modificarea celor 3 legi ale justiției în lipsa unei hotărâri a Plenului CSM și mai ales fără a înștiința membrii Secţiei pentru procurori, cu toate că propunerile formulate vizau şi norme privind activitatea Ministerului Public.
- A avut întâlniri particulare cu conducători din sistemul judiciar – de exemplu cu adjunctul şefului SIIJ, procuror Adina Florea, în data de 1 aprilie 2019, actuali conducători ai Inspecţiei Judiciare, conducători de instanţe, fără să aducă la cunoştinţa membrilor Consiliului existenţa acestor întâlniri, obiectul discuţiilor și concluziile la care s-a ajuns, ducând funcția de reprezentare într-o zonă netransparentă, propice speculațiilor.
- A transmis opiniei publice o imagine inexactă despre diferite activități sau poziții ale Consiliului prin diverse comunicate de presă neasumate de toți membrii acestuia, omițând să menționeze că au fost adoptate cu majoritatea voturilor și lăsând să se înțeleagă un fals consens asupra unor subiecte controversate.
- Pe plan extern, în 28 mai 2019, Lia Savonea a comunicat în numele Consiliului un punct de vedere (Observații scrise) Curții de Justiție a Uniunii Europene privind înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție fără a pune în discuție acest subiect membrilor CSM.
- A minimalizat importanţa unor recomandări și constatări din rapoarte internaționale, acuzându-le de erori factuale.
- A stabilit ordinea de zi a ședințelor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii fără o consultare reală a membrilor Consiliului, prin includerea sau refuzul de a include unele puncte de mare interes pentru magistratură și societate, în ansamblu, în funcție de prezența sau absența unor membri la ședințe.
Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, dintre care 9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, 2 reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi 3 membri de drept, respectiv preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei.
