Pentru anul 2020, soldul bugetar este estimat la -3,6% din PIB (40,6 miliarde lei), iar cheltuielile de personal la 9,7% din PIB, în timp ce pentru anul 2021, soldul bugetar va fi de -3,34% din P.I.B., iar cheltuielile de personal de 9,4% din PIB, se arată într-un document al Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
La estimarea veniturilor și cheltuielilor bugetare pentru perioada 2020-2022 s-au avut în vedere următoarele măsuri:
1. actualizarea nivelului accizei specifice pentru țigarete, respective creșterea acesteia de la 366,147 lei/1.000 țigarete la 386,377 lei/1.000 țigarete, având în vedere că potrivit Codului fiscal, acciza specifică pentru țigarete se determină pe baza prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem și al accizei totale
2. creșterea nivelului accizei totale pentru țigarete de la 483,74 lei/1.000 țigarete la 503.97 lei/1.000 țigarete, începând cu 1 ianuarie 2020, astfel încât să fie respectate prevederile art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, respectiv acciza globală pe țigarete să reprezinte cel puțin 60% din prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum.
3. eliminarea mecanismului plății defalcate a TVA în vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu; executarea silită a sumelor existente în contul de TVA se va aplica în mod corespunzător de către instituțiile de credit, în limita sumei totale a obligațiilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizată în adresa de înființare a popririi.
4. începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2019.
5. valoarea indemnizației de hrană se menține la nivelul din anul 2019
6. începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul lunar al indemnizației de merit se menține la nivelul de 6.240 lei.
7. interzicerea cumulul pensiei cu salariul în instituții publice, pentru pensionarii care beneficiază de drepturi de pensie plătite din fonduri publice.
8. asigurarea a 2% din PIB pentru apărare.
Bugetul pe anul 2020 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 3,6% din PIB și deficit ESA estimat la 3,58 % din PIB.
Potrivit acestuia, construcția bugetară pentru anul 2020 se bază pe o menținere a creșterii economice în jurul mediei de 4% pe termen mediu, în condițiile în care majoritatea instituțiilor financiare interne și externe anticipează o încetinire a ritmului de creștere din statele Europei Centrale și de Est.
„Mediul extern, în special pentru zona Euro, vizează pentru anul 2020 o dinamică economică similară celei din 2019, ceea ce reprezintă un stimul moderat pentru exporturile românești. Evoluția nefavorabilă a industriei din anul 2019 a afectat sectoarele integrate în lanțurile europene de producție și se înregistrează nu doar o scădere a producției, cât și a numărului de angajați în industrie inclusiv în Romania unde, însă, această evoluție a fost mai mult decât compensată de creșterile din servicii și construcții. Toate aceste elemente confirmă necesitatea menținerii echilibrelor economice interne în limite adecvate, dar și a diminuării incertitudinii asociate politicilor implementate”, se arată în document.
Potrivit acestuia, Mmăsurile care stau la baza construcției bugetare pe anul 2020 și perspectiva 2021-2022, precum și evoluția descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendința clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, anul 2020 fiind primul pas pentru revenirea la ținta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht.
- Construcția bugetară pentru anul 2020 și perspectiva 2021-2022 a avut la bază măsurile de relaxare fiscală începute în perioada 2015-2017 în scopul stimulării creșterii economice (noul Cod fiscal și majorările salariale și ale unor drepturi de natura asistenței sociale) și continuate prin actele normative adoptate în anul 2018, dar și măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2019, care vor influența cadrul macroeconomic și indicatorii bugetari pe orizontul 2020-2022.
- De asemenea proiecția bugetară pentru anul 2020 și perspectiva 2021-2022 are la bază obiectivele și măsurile prevăzute în Programul de Guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.22/2019, precum și prognoza de toamnă a indicatorilor macroeconomici elaborate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză
