A văzut multe la viața lui și s-a duelat (fie și doar la dublu) cu tot ce are mai bun tenisul mondial. Cu toate acestea, a rămas impresionat și îi consideră speciali pe doi dintre titanii care fac (încă) legea în sportul alb: Roger Federer și Rafael Nadal.
Despre Roger Federer
„Federer e idolul meu, e ceva mai aparte când joc împotriva lui. Înainte îți doreai să câștige toate meciurile pe care le joacă, acum vrei să-l învingi.
În primul meci, când am jucat cu el la Brisbane, eram așa, un pic uimit, impresionat… wow, joc cu Federer, mă încălzesc cu el, îi returnez serviciul… Făcea niște execuții și îl admiram, apoi mă gândeam: «Stai, că nu trebuie, eu trebuie să-l bat, nu să-l admir». Adică «Schimbă-ți atitudinea și dorește-ți să câștigi punctul acesta, și meciul…».
Despre Rafael Nadal
„A fost ceva incredibil și pentru el (n.r. finala de dublu de la Rio de Janeiro pierdută contra perechii Nadal/Lopez). Am fost surprins, am simțit asta, dar vorbind apoi cu el la Cincinnati, «ce luptă, ce meci a fost», am realizat cât de important a fost și în cazul lui”.
De la primul meci am observat că e foarte activ la fileu. Și nu te aștepți la asta de la el, e spaniol, joacă mult din spatele terenului. La simplu vine rar la fileu, dar când o face, vine bine și nu greșește niciun voleu.
Totuși, nu crezi că poate fi atât de activ, să se miște atât de bine și să facă atâtea intercepții. E un jucător foarte puternic pe retur. Nu riscă, dar trimite înapoi, iar tu trebuie să fii tare pe serviciu și pe voleu ca să te pui în avantaj. Plus că este un competitor foarte bun, nu-ți lasă nimic, niciodată. Se luptă pentru fiecare punct.
El joacă din spatele terenului, dar e o minge pe care nu o întâlnești în mod uzual la dublu. E un topspin înalt, departe de jucătorul de la fileu. De exemplu, dacă sunt la fileu și vreau să fac intercepția la el, trebuie să plec foarte devreme.
Are și abilitatea să schimbe direcția în ultima secundă, vede sau anticipează că mă mișc. De asemenea, se apără cel mai bine dintre toți, se întinde și dă niște loburi incredibile, aproape de linia de fund, peste jucătorul de la fileu… Asta ne-a făcut și la Rio de nenumărate ori” – Horia Tecău, pentru gsp.ro.
De-a lungul carierei, Horia Tecău (34 de ani) a cucerit trei titluri de Grand Slam: Wimbledon (2015), US Open (2017) – dublu, și Australian Open (2012 – dublu mixt).
