Țara în care s-au mutat mii de români ca să își deschidă afaceri, pentru că nu există birocrație. Încurajaţi de un mediu de afaceri stabil şi fără birocrație, mulți români şi-au deschis afaceri în Slovacia. Oficial, locuiesc aici peste 8.000 de conaționali, care lucrează în special în construcții și IT, ori și-au deschis restaurante, firme de transport sau afaceri imobiliare. Au găsit în reprezentanții statului parteneri de încredere, care nu le pun bețe în roate, ci dimpotrivă, îi ajută! Cu un cost relativ mic al forţei de muncă şi o aşezare geografică favorabilă, în inima Europei Centrale, Slovacia a înregistrat, în ultimii ani, una dintre cele mai puternice creşteri economice dintre statele Uniunii Europene. Sute de companii străine şi-au deschis filiale în capitala Bratislava, atrase în principal de domeniul auto, scrie Știrile Pro Tv.ro.
Volumul spațiilor industriale și logistice – aproape de anii record. Calcul: Firmele localizate pe foste platforme industriale vor fi nevoite să migreze către spații industriale moderne, pentru angajați și autorizație. Volumul spațiilor industriale și logistice închiriate anul trecut în România a totalizat aproape 476.000 de metri pătrați, valoare comparabilă cu 2018, când au fost înregistrate în total tranzacții de 514.000 de metri pătrați. Evoluția din 2019 s-a ridicat la nivelul anilor anteriori, când au fost consemnate cereri record pe piața spațiilor industriale. Un alt trend remarcat în 2019 este interesul crescut al dezvoltatorilor pentru a atrage clienți cu suprafețe mai mici, însă care au potențial puternic de creștere. Acești clienți, cei mai mulți localizați astăzi în spații din foste platforme industriale din marile orașe, vor fi nevoiți să migreze către spații industriale moderne pentru a oferi angajaților condiții mai bune de lucru, dar și de a fi în conformitate cu reglementările mai stricte legate de autorizația de securitate la incendiu, relatează Profit.ro.
România îmbătrânită: în zece ani intrăm în criza pensionarilor. Mulţi, săraci şi condamnaţi să muncească până la moarte Cea mai numeroasă categorie de vârstă din România, decreţeii, oamenii născuţi după decretul lui Ceauşescu care interzicea avortul, dat în 1966, se pregăteşte deja de pensie. Este un uragan care paşte finanţele publice şi de aceea, în ultimii ani, minţile statului au început să caute tot mai insistent soluţii pentru ce va să vină. Pilonul II, reforma pensiilor, eforturile repetate de eliminare a pensiilor speciale, punerea pe masă a creşterii vârstei de pensionare, toate sunt soluţii sau discuţii de cele mai multe ori nepopulare. Ele nu privesc pensionarul de azi, ci pe lucrătorul de azi, care are mai are 10 – 20 de ani până la pensie. Statul nu excelează în explicaţii despre scopul adevărat al acestor dezbateri. Nici politicienii, care refuză, din motive electorale, să-şi asume comunicarea situaţiei reale. Însă există rapoarte internaţionale detaliate despre ce ne aşteaptă în viitorul imediat, arată Economica.net.
Noiembrie 2019: salariul real, +10%, productivitatea muncii, -1%. Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2019 a fost de 5.196 lei, cu 2,1% mai mare faţă de luna anterioară. Câştigul salarial mediu nominal net a avansat cu 2,0%, până la 3.179 lei, respectiv 665 de euro la cursul mediu al lunii decembrie, în care au fost încasaţi banii cuveniți pentru luna precedentă. Ajustat cu nivelul preţurilor (53% din nivelul mediu european, potrivit Eurostat) puterea de cumpărare în euro a salariului mediu a urcat la 1.256 de euro (sumă echivalentă, la preţurile medii din UE). Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare raportată la cea din octombrie 1990, ultima înaintea liberalizării preţurilor) s-a majorat cu 3,9 puncte procentuale comparativ cu luna anterioară, până la 218,1%, notează Curs de Guvernare.
România poate deveni un magnet pentru bogați! Avantaje majore pentru cei cu proprietăți. Multe economii în creștere, cum e si cazul României, percep de multe ori impozite pe succesiune mai mici pentru a stimula crearea bogăției. Iar persoanele înstărite aleg ce loc ar fi cel mai bun pentru a-și transfera proprietățile. Cotele impozitului pe succesiune în România sunt cu 90% mai mici decât media Uniunii Europene, conform unui nou studiu de la UHY International, rețeaua internațională de contabilitate. Cât se plătește în România. Astfel, românii plătesc în medie 1% (30.000 USD) pentru impozitul pe succesiune când transferă o proprietate în valoare de 3 milioane USD beneficiarilor. În comparație, cetățenii Uniunii Europene plătesc în medie 10,3% (309.104 USD) pentru o proprietate de aceeași dimensiune, potrivit Capital.ro.
Banii nu sunt niciodată destui. Cum să facem pace cu ei și să avem o abordare sănătoasă față de finanțele personale. Am susținut de curând o prezentare cu titlul „Sufletul banilor“, fiind inspirat din munca renumitei Lynne Twist – probabil, unul dintre cei mai cunoscuți activiști și filantropi de nivel internațional. Este vorba despre un discurs pe care l-am rostit în cadrul unei conferințe de promovare a educației financiare și de cultivare a unei relații conștiente a oamenilor cu resursele lor financiare. Și, în ciuda faptului că am ales acest titlu ca fiind unul metaforic, deoarece nu cred că banii ar avea vreun suflet, iar intenția mea a fost aceea de a-i încuraja pe participanți să își adreseze o serie de întrebări despre modul lor de raportare față de bani, o bună parte dintre cei care m-au ascultat au întâmpinat anumite dificultăți în ceea ce privește recunoașterea și depășirea acestei nuanțe verbale. Cred că pentru noi, românii, a vorbi despre bani este o provocare la fel de mare ca a comunica pe bune despre sex și moarte. Iar cele mai multe și mai corecte informații le putem obține printr-o observare atentă a relației pe care o avem cu banii, scrie Republica.ro.
Avem circa 400.000 de șomeri și deficit imens de angajați. Cum se poate întâlni cererea cu ofertă? Cele mai intâlnite mesaje din partea angajaților, în ultima vreme, sunt acelea ca rămân cu joburile neacoperite, în lipsă de candidați. Pe de altă parte sute de mii de șomeri stau pe listele ANOFM și o parte primesc și ajutoare sociale din partea statului. Am stat de vorba cu cațiva specialiști în recrutare și i-am intrebat cum pot ajunge românii fără un loc de muncă pe posturile vacante. Institutul Național de Statistică (INS) a arătat recent ca numărul șomerilor din Romania s-a ridicat, potrivit celor mai noi date, de la nivelul lunii noiembrie a anului 2019, la 366.000 persoane, în creștere față de luna precedentă (365.000 persoane), dar în scădere față de aceeași luna a anului anterior (374.000 persoane). Potrivit lui Cristian Huzău, șomerii actuali pot reprezenta o soluție la piața muncii doar dacă cererea și oferta se întâlnesc. Altfel spus, explică el, angajatorii au nevoie de specialiști, de persoane calificate pentru a acoperi deficitele de forță de muncă din domeniile care suferă, scrie Wall-Street.ro.
