Comentariu: Merkel şi Putin nu sunt prieteni, dar sunt parteneri. Diplomaţie de criză la Kremlin. Cancelara germană a discutat cu preşedintele Rusiei, între altele, despre focarele de conflict din Orientul Mijlociu. Merkel şi Putin au nevoie unul de altul, consideră Juri Rescheto. Drapelul Germaniei şi al UE au stat alăturate la conferinţa de presă comună susţinută la Kremlin de Angela Merkel şi Vladimir Putin. Ceva mai la distanţă era postat şi steagul Federaţiei Ruse. Este un detaliu mărunt, dar semnificativ. Se va schimba ceva după discuţiile purtate la Moscova? Va exista o apropiere în noul context internaţional între Rusia, Germania şi UE? Ar fi important, pe fundalul tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu. Şi în Rusia există vorba: „spune-mi ce prieteni ai ca să-ţi spun cine eşti”. Este adevărat că Angela Merkel şi Vladimir Putin nu sunt prieteni, dar ei sunt, probabil, parteneri. Şi în chestiuni economice şi în chestiuni politice. În ciuda sancţiunilor instituite de UE împotriva Rusiei, în ciuda uciderii unui cetăţean rus la Berlin, în ciuda anexării Crimeei şi a războiului din Donbas. În ciuda tuturor divergenţelor politice, cei doi lideri par să fie astăzi mai apropiaţi decât oricând. Aceasta fiindcă Merkel are nevoie de Putin, Europa are nevoie de Rusia, scrie DW.
Gândacul din cauza căruia nu mai facem autostrăzi. “E descompunător natural”. Gândacul croitor al stejarului, o insectă în pericol de dispariție, a ajuns subiect de dispută între Comisia Europeană și Ministerul Transporturilor. Deși sună ca o glumă, această vietate pare să fie cea mai nouă piedică în calea autostrăzii Pitești – Sibiu. Specialiștii de la Bruxelles sunt îngrijorați că proiectul acestei șosele de viteză nu prevede măsuri clare pentru protejarea speciei, iar asta ar putea periclita finanțarea europeană. Ministrul Transporturilor afirmă că experții noștri pregătesc acum un răspuns clar, care va duce la deblocarea situației. Faceți cunoștință cu ”Morimus funereus”, cunoscut în România și sub numele de ”Gândacul Croitor al Stejarului”. Micul locuitor al pădurilor de foioase este pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, la categoria specii vulnerabile, relatează Știrile Pro Tv.
Fățărnicia mușcă din Cristina și după moarte. Am lucrat cu Cristina la ProTV, spre sfârșitul anilor `90. Mi-a rămas în amintire dorința ei uriașă de a învăța continuu meserie. Discutam înainte de emisiune despre cum se face jurnalismul, după care, în direct, urma proba practică, fără menajamente – de două-trei ori i-au dat lacrimile, era foarte sensibilă. De atunci, am rămas prieteni. Cristina Țopescu a fost un om fundamental bun și cinstit. Nu pot să cred că s-a sinucis. Dacă ar fi făcut asta, și-ar fi pus mai întâi câinii la adăpost, nu îi lăsa să moară de foame și de sete, conform Republica.ro.
Ani grei de închisoare pentru un martor în dosarul Berbeceanu. Ce pedepse au primit „baronii fierului”. Mai mulţi oameni de afaceri hunedoreni au fost condamnaţi într-un dosar de infracţiuni economice, instrumentat de DIICOT şi judecat din 2013 la Tribunalul Hunedoara. La şapte ani de la începerea procesului Trbunalul Hunedoara a pronunţat sentinţa într-un dosar penal instrumentat de Direcţia de Investigaţie a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată – Serviciul teritorial Alba, în care 12 oameni au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni economice, în care prejudiciul era estimat la 1,8 milioane de euro. Printre inculpaţi s-au aflat Adrian Filer, un fost adjunct al Poliţiei Hunedoara, Florin Uscatu, fost finanţator al clubului FC Corvinul 2005 şi un prosper om de afaceri, Dorin Cupeţiu, martor în dosarul „Berbeceanu”, notează Adevărul.ro.
Mărturiile soldaţilor americani care s-au aflat sub atacul cu rachete balistice iraniene: Nu doresc nimănui să simtă o asemenea frică. Akeem Ferguson se afla în buncăr atunci când membrii echipei sale au primit vestea care le-a dat fiori: şase rachete balistice iraniene se îndreptau în direcţia lor. „Mi-am luat arma, am lăsat capul în jos şi am încercat să îmi imaginez o scenă în care aş fi fericit – le cântam fiicelor mele. Apoi am aşteptat şi am sperat că orice ar fi urmat să se întâmple, să se întâmple repede. Eram 100% pregătit să mor”, spune sergentul american. Ferguson a supravieţuit, însă, neatins, împreună cu alţi soldaţi americani şi civili de la baza al-Assad din Irak, după un atac cu rachete balistice lansate de Iran în dimineaţa zilei de 8 ianuarie. A fost cel mai mare atac asupra unei baze care găzduia soldaţi americani din ultimele decenii. Soldaţii spun că faptul că nu au existat victime a fost un miracol, arată Digi24.
Buget de peste 350 de milioane de euro pentru Cluj-Napoca în 2020. Cum propune Boc să se cheltuiască banii. Proiectul de buget al Clujului pe 2020, în valoare de 353,2 milioane euro, a fost lansat în dezbatere publică. Bugetul de anul acesta este cu 7,39% mai mare față de cel din 2019. Deja primarul a anunțat prioritățile bugetare pe care le-a trimis clujenilor și în scrisoarea primarului, după cum chiar Boc a ținut să reamintească oamenilor pe Facebook. Obiectivul general al bugetului este creșterea „calității vieții în municipiu – educație, sănătate, descongestionarea traficului, infrastructură, mediu, transport în comun nepoluant, spații verzi, arte și industrii creative, dinamism multicultural”. Direcțiile cheie sunt digitalizarea administrației publice locale și susținerea proiectelor de dezvoltare ale orașului. Potrivit schemei de buget, mai bine de 60% din bani merg pentru secțiunea de funcționare (peste 1 miliard de lei) care include și salarizarea personalului la nivelul Primariei si instituțiile din subordine (cheltuielile pe 2019 au fost de peste 340 de milioane lei). 40% reprezintă secțiunea de dezvoltare, investițiile unde intră și fondurile europene, secțiune de peste 675 de milioane lei, scrie Actual de Cluj.
Un expert român îți arată cum ar putea criza din Iran să ducă la război. Criza din Iran a luat o nouă întorsătură, după ce autoritățile de la Teheran au fost forțate să admită că o rachetă antiaeriană de-ale lor a doborât Boeingul ucrainean, cu 176 de persoane la bord, care s-a prăbușit lângă Teheran, la câteva ore după atacul asupra pozițiilor americane din Irak. Cele două baze – care aparțin armatei irakiene, dar găzduiesc și militari americani – au fost atacate cu rachete. O criză în care nave europene să fie sechestrate sau distruse, în care s-ar putea să avem atacuri teroriste finanțate de către Iran în Europa, un blocaj în tranzitul energetic. Eventual ținte directe care să-i afecteze pe cetățenii europeni și interesele europene. Un atac major ar declanșa această implicare, dar și în cazul acela, ar trebui dovedită implicarea Teheranului, notează Vice.ro.
