Cum e posibil? Al doilea război mondial ne oferă răspunsul.
La începutul anilor ʼ40, o putere tiranică utilizând informațiile false, discursul urii, forța militară și puterea hegemonică controla o bună parte din Europa: naziștii. Ei controlau viața publică, știrile, economiile locale. Grupuri de rezistență erau presărate pe continent, depinzând de o unică cale de comunicare neoficială între țările libere: radioul.
Ca urmare, radiourile au fost declarate ilegale și confiscate. Una din activitățile aliaților în sprijinul luptătorilor din rezistență a fost furnizarea de radiouri pentru comunicări și știri externe.
Astăzi, radiourile nu mai sunt în pericol de a fi confiscate. Dar internetul este.
Ca serviciu livrat din cloud, piratarea internetului se petrece departe de văzul publicului, în servere și routere care transmit și Netflix și BBC, și Facebook și Google.
Se numește splinternet și este continua divizare a internetului conectat global în fiefuri separate și izolabile, fiecare putând fi controlat și gestionat astfel încât guvernele la putere să poată hotărî ce vede populația.
The Great Firewall of China este cel mai cunoscut exemplu, dar Iranul, Siria și Vietnamul controlează și ele porțiuni semnificative din internetul pentru populațiile lor. Rusia tocmai și-a completat tehnologia de a-și izola rețelele interne, serverele și utilizatorii de internet de internetul global. Iar India, în încercarea de a controla tulburările după legea anti-musulmană a cetățeniei, a folosit o metodă deosebit de dură: pur și simplu a blocat cu totul internetul. (Rezultat nedorit: angajații din India nu și-au mai putut contacta angajatorii din SUA)
O altă țară, Emiratele Arabe Unite, a folosit o abordare diferită: a scos în afara legii toate serviciile de mesagerie, cu excepția unuia pe care l-a construit cu o ușă de serviciu digitală: Totok.
Oricum se procedează, guvernele pot controla ce văd, citesc și aud oamenii din surse externe – și cenzura ce spun oamenii din țară.
Starlink poate schimba totul.
Elon Musk a prezentat recent detalii despre cum pot accesa oamenii Starlink. Va fi incredibil de simplu și va permite accesul la internet global și relativ gratuit oriunde în lume.
„Terminalul StarLink are motoare de auto-reglare a unghiului optim pentru a vedea cerul. Instrucțiunile sunt simple: îl bagi în priză, îl îndrepți spre cer. Instrucțiunile pot fi urmate în orice ordine. Nu este necesar un instructaj”
Aceasta înseamnă că oricine poate accesa internetul de oriunde. Cetățenii chinezi vor putea accesa Google și informații despre Piața Tiananmen. Cetățenii ruși vor putea citi analize străine ale manevrelor financiare ale lui Putin chiar dacă Rusia va bloca sursele externe. Protestatarii indieni nu vor mai putea fi deconectați de la internet.
Desigur, guverne vor putea declara ilegale terminalele StarLink.
Dar și aceasta va fi o victorie în sine.
Cenzura funcționează cel mai bine când este invizibilă: când oamenii chiar nu știu că există informații alternative, alte interpretări ale realității. Elevi chinezi bursieri în străinătate, aflați într-o vizită, nu auziseră niciodată de Piața Tiananmen și au refuzat să creadă o poveste care, spuneau ei, pune China într-o lumină proastă.
Dar când un dispozitiv destinat contactului cu lumea exterioară este scos în afara legii, pereții de sticlă devin opaci. Oamenii își dau seama că zidul a fost construit ca să-i împiedice să vadă alte opinii.
Acesta este cel puțin un pas spre menținerea unui intenet global liber, deschis și accesibil, care ar trebui să combată știrile false, propaganda și penuria de informații destinate să controleze populații.
Și este un pas înspre a face splinternetul mai greu realizabil.
Doar 1.000 de sateliți vor fi suficienți pentru un serviciu de bază, a spus Musk. SpaceX tocmai a lansat al treilea lot de 60 și o va face la fiecare două săptămâni tot restul anului.
(Pentru context, numai aproape 9.000 de sateliți au fost lansați în toată istoria spațială, din care 5.000 mai sunt pe orbite. Și numai 2.000 mai sunt operaționali. Așa că și la doar un sfert sau o cincime din capacitate, StarLink va fi o constelație de sateliți ridicol de mare și fără precedent în istoria omenirii – iar astronomii au îngrijorări legitime privind poluarea luminoasă)
Chair dacă Musk a aplicat pentru aprobarea de lansare pentru 42.000 de sateliți, probabil că nu-i va lansa pe toți.
Dar în ritmul actual, un serviciu global și neblocabil de internet ar trebui să fie disponibil în mai puțin de un an.
Aceasta nu înseamnă că totul va fi foarte repede roz.
Desigur, guverne vor încerca să bruieze semnalele sateliților. Probabil că nu se va putea – sau chiar nu va fi posibil – pretutindeni și oricând. Vor încerca și să se angajeze în dezinformări. Iar oamenii par destul de apți să se autopăcălească în aceste vremuri, încuindu-se singuri în bule de realitate care blochează opiniile diferite.
Dar orice breșă în splinternet este o oportunitate pentru ca să apară perspective și chiar fapte diferite. (Forbes.com)
