În documentul de 50 de pagini, postat pe blogul personal, Vulpescu vorbește despre felul cum PSD a fost izolat în epoca lui Liviu Dragnea, care a fost preocupat de promovarea sa „ca unic reper al formațiunii”, încurajând obediența, nepotismul, iar politica de cadre în partid sau în zona guvernamentală făcându-se pe criteriul loialității față de lider.
„Partidul Social Democrat trece prin cea mai grea perioadă a sa de la înființare, încă izolat de familia europeană social-democrată, criticat pentru discursul antieuropean și incapabil să se conecteze cu categorii tradiționale de electorat pentru stânga (care, în România, fie nu sunt active politic, fie votează, paradoxal, cu dreapta). În ultimii ani, Partidul Social Democrat a renunțat la cultura dialogului, atât intern, cât și cu societatea, complăcându-se cu statutul de „cetate asediată””, scrie șeful Consiliului Național.
Analizând datele ultimelor cicluri electorale, Vulpescu susține că PSD a pierdut masiv votul tinerilor, în special în favoarea Alianței 2020 USR+PLUS. „Dacă în 2016, o treime din cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani au votat PSD, în 2019 această categorie s-a redus de trei ori, în ciuda unei guvernări care a adoptat destul de multe măsuri în favoarea tinerilor. Asta deoarece, prin acțiunile sale, într-o lume dominată de dialog, deschidere și comunicare, PSD a ales calea opusă. Electoratul nemulțumit de PSD a migrat către PNL și Pro România, în timp ce Alianța 2020 USR+PLUS a reușit să aducă la vot un electorat nou, tânăr, educat, cu venituri ridicate și implicat activ în susținerea preferaților săi”, notează el.
Dintre problemele identificate de Vulpescu (raportul integral AICI):
- Erodarea identității politice social-democrate, partidul adoptând teme care nu-i sunt proprii și care au sunat fals și publicului lui.PSD a renunțat la temele sale clasice, perfect valabile și acum, și se ocupă de teme periferice, care nu privesc majoritatea, ci doar interese restrânse, care seamănă mai degrabă a privilegii, nu o extindere firească a unui set de drepturi și libertăți egale pentru toți.
- Distanțarea, până la izolare, a unor lideri ai partidului față de social-democrația europeană și de multe dintre politicile europene.
- PSD a renunțat în mare măsură la promovarea pe bază de competență. Partidul a ajuns să fie construit politic pe principii clientelare și de nepotism.
- Anti-selecția a devenit un principiu de funcționare, cu efecte directe și profunde asupra calității actului de guvernare, precum și asupra imaginii 27 publice a partidului.
- Realizarea listelor de candidați pe alte criterii decât cele referitoare la apartenența la PSD și activitatea în cadrul partidului sau la competență / Discuțiile” cu liderul central al partidului sau tranzacționarea candidaturilor în funcție de relațiile personale au devenit regulă.
- Impunerea de la centru, și nu alegerea liberă și locală, a președinților organizațiilor județene și a conducerilor de organizații specifice – cum este cazul TSD.
- Îndepărtarea foștilor președinți ai partidului, care nici nu au fost invitați la congrese și alte acțiuni publice, minimalizând sau anulând rolul lor consultativ. Toți foștii președinți ai PSD sunt fie excluși din partid, fie izolați de către partid. Refuzul de a recunoaște istoria partidului a fost o încercare a Președintelui partidului de a se promova ca unic reper al formațiunii noastre, deși el a intrat în partid la mai bine de 10 ani de la fondarea acestuia, venind din Partidul Democrat.
- Folosirea funcțiilor publice în negocieri politice, ceea ce a dus la numirea unor persoane în funcții pentru care nu aveau nicio pregătire. / Multe dintre posturile de miniștri au fost acordate pe criterii clientelare sau de relații personale între liderul central și cei propuși.
- OUG 13 – Decizia discreționară a lui Liviu Dragnea, dusă la îndeplinire cu obediență, nu a trecut prin niciun filtru. A fost o măsură care a pus atât Guvernul, cât și partidul, în imposibilitate de dialog sau apărare.
- Arhitectul celui mai mare succes al USR, campania ,,Fără penali în funcții publice”, a fost de fapt Liviu Dragnea.
În final, Ionuț Vulpescu propune mai multe măsuri care, în opinia sa, ar putea relansa PSD. Printre acestea reforma structurii ideologice a partidului, recuperarea foștilor lideri ai partidului și reinstalarea lui Ion Iliescu ca președinte de onoare, reorientarea spre agenda reală a românilor, reconfigurarea relațiilor cu Diaspora, precum și introducerea criteriilor de competență și expertiză profesională.
