Florin Ilie este un bancher atipic. Acum îți vorbește despre pilda fiului risipitor din Biblie, iar în fraza următoare îți spune despre cum va arăta businessul bancar în următorii ani. Nici nu apuci să îți tragi bine răsuflarea și să asimilezi răspunsurile primite, că Florin revine la capitalism și la codul etic pe care acesta ar trebui să îl promoveze. L-am întrebat și de ce în România căderea Guvernelor nu se vede în derapaje pe curs sau pe Bursă, iar răspunsul lui a fost simplu: ”Pentru că suntem gălăgioși politic, dar rareori facem ce spunem!”.
Florin Ilie a fost pe rând, directorul financiar al diviziei de retail, șeful departamentului piețe de capital, director de strategie al băncii și, ulterior, a coordonat operațiunile de vânzări piețe financiare în cele 9 țări din Europa Centrală și de Est.
Rep: În domeniul retailului bancar, fintech-urile au intrat pe aproape toate segmentele de business cu mai mult sau cu mai puín success. Băncile încearcă să se digitalizeze în mare viteză. Pe segmental corporate, lucrurile par că se mișcă mult mai lent din acest punct de vedere. De ce? Țin managerii de produs din bănci ochii închiși în fața ”pericolului” care pare iminent?
F.I.: Fintech-urile sunt, in vasta majoritate, complementare bancilor, nu inlocuitori ai acestora. Cele care actioneaza independent pe piata si nu in parteneriat sau tandem cu bancile sunt exceptia, nu regula.
Bancile confera o siguranta a pastrarii banilor si o inalta conformitate cu miile de reglementari aplicabile domeniului ce nu pot fi replicate de fintech-uri. Fiecare are rolul sau in acest ecosistem. Fintech-urile joaca rolul de poligon de incercari pentru inovatii. Sunt un bun laborator experimental, fiind mult mai putin constranse de reglementari decat bancile (dar, din acest motiv, uneori si mai putin sigure decat bancile). Odata ce aceste inovatii sunt validate (iar cele mai multe esueaza, ca in orice process experimental), veti vedea, de obicei, fie dezvoltandu-se un parteneriat cu o banca, ori fintech-ul respectiv transformandu-se intr-o banca.
ING investeste masiv in tehnologie. La centru, avem un fond de 300 de milioane de euro numai pentru investitii in solutii fintech in afara bancii. Aceste fonduri sunt in plus fata de investitiile in tehnologie – mult mai mari – din interiorul bancii. O tremie din angajatii nostri din Romania lucreaza in IT. Se scriu linii de cod cam cat pentru o banca de la zero la fiecare 2-3 ani, probabil, numai la nivel local; ritmul de dezvoltare si inovare este alert. Suntem un fintech noi insine, din aceasta perspectiva.
Avem trei laboratoare globale de inovare in ING, in Amsterdam, Londra si Singapore. Acolo investim, colaboram sau gazduim numeroase fintech-uri. M-am dus personal la cea mai mare reuniune de fintech-uri si companii, Eurofinance, in ultimii doi ani, la Geneva si Copenhaga, pentru a promova doua dintre aceste fintech-uri: Cobase si CoorpID. Primul permite conectarea unitara unei companii la oricate relatii bancare ar avea in lume. A doua permite ca documentele necesare in relatia cu bancile sa fie gestionate dintr-un singur sistem. Va pot da numeroase alte exemple de fintech-uri partenere – poate facem un interviu separat numai pe aceasta tema.
Managerii de produse corporate din banci nu tin ochii inchisi. Sunt foarte constienti de ce se intampla. Si facem extrem de multe lucruri noi. Numai ca nu sunt la fel de vizibile precum solutiile de retail, deoarece ne adresam numai companiilor mari. Aceste companii au nevoi complexe, in continua schimbare si necesita un nivel de servicii foarte ridicat, cu solutii mai totdeauna personalizate pe situatia si procesele clientului. Pentru aceasta personalizare, este vitala calitatea personalului. Si avem personal de o calitate extrem de buna – va pot spune asta si in comparatie cu alte tari pe care le-am avut coordonare in ultimii ani.
F.I.: Pentru ca suntem galagiosi politic, dar rareori facem ce spunem. Si de bine, si de rau. Cei experimentati din piata si-au dat seama, in timp, de aceasta realitate locala si nu se mai precipita sa vanda sau sa cumpere in functie de zgomotul politic. De fiecare data, piata asteapta putin, sa inteleaga mai bine ce se intampla si care vor fi efectele in practica. In plus, s-a remarcat ca, indiferent care sunt dezideratele politice declarate de diversii actori, capacitatea administrativa de le pune in practica si apetitul de a lua masuri curajoase sunt mai totdeauna foarte reduse.
Derapajul populist si calitatea redusa a deciziilor publice din ultimii doi-trei ani au fost surprinzatoare chiar si pentru cunoscatori
Derapajul populist si calitatea redusa a deciziilor publice din ultimii doi-trei ani au fost, intr-adevar, surprinzatoare chiar si pentru cunoscatori. A fost extrem de distructiv. Acum exista o stare mai degraba de expectativa si speranta ca redevenim un jucator cu comportament relativ normal. Probabil ca piata pariaza pe alegeri anticipate si apoi pe o normalizare a politicilor publice, pentru ca ce s-a intamplat pana acum nu este sustenabil. Dar pietele financiare inca nu reflecta aceasta lipsa de sustenabilitate, toti inca spera ca dezechilibrul bugetar se va rezolva, cumva, dupa alegeri. Cum anume, nu este foarte clar.
Dar sa nu ne inselam crezand ca factorul local domina. In realitate, bursa si cursul reflecta, in majoritate, ce se intampla in afara. Am avut pana acum sansa ca politicile monetare din Europa si SUA raman expansioniste, ceea ce ajuta cu bani ieftini pe toata lumea, inclusiv pe noi, indiferent ce facem la nivel local. Dovada anul record de pe bursa, decuplat de ce s-a intamplat cu echilibrele macroeconomice si legislatia economica locala. Daca nu ar fi fost asa, masurile economice de anul trecut ar fi avut un efect mult mai dureros. Pe viitor, o decelerare semnificativa a Europei ne poate afecta major, in urmatorii ani, avand in vedere ca ne-am subrezit rezistenta macroeconomica. Intre timp, avem sansa unei politici sanatoase a bancii centrale si a credibilitatii de care se bucura aceasta in piete.
Rep: În 2004, ati lucrat timp de un an la Stat, în cadrul MAE. Care au fost lectiile cu care v-ati ales dupa aceasta experienta?
F.I.: Am lucrat timp de 2 ani, cu pauze, intre 1999 si 2004. Din idealism de tinerete, am lasat domeniul bancar pentru administratia publica. Am intrat acolo printr-un concurs foarte solicitant, la nou-infiintata Academie Diplomatica, sub conducerea lui Andrei Plesu. Vazusem comunismul si traisem durerosii ani ’90. Mi-am dat seama ca, daca nu acceleram aderarea la UE, ramanem in zona gri, precum au ramas Serbia sau Ucraina. Am intrat intr-un departament UE de 12 oameni si in doar 3 luni am ramas doar 3, o perioada am dormit pe o canapea din birou, sa pot acoperi necesarul de lucru, iar salariul era echivalentul a cam 75 de dolari. Din colegii mei de generatie din facultate cred ca am intrat in diplomatie 10-20, dintre cei mai buni si mai idealisti. Stiu doar de 3 care au mai ramas inca in domeniu.
Suferim mult de lipsa de autoritate si de coordonare/ Exista o lipsa acuta de competenta in unele sectoare-cheie
Lectii pozitive. (1) Daca muncesti mult si muncesti bine, administratia te promoveaza, asa imperfecta cum este. Desi eram complet din afara sistemului, am urcat in grad diplomatic rapid, am fost Eurodiplomatul Romaniei in timpul presedintiei spaniole a Consiliului UE si, inainte de a pleca din MAE, fusesem numit director adjunct al Directiei de Politica Externa si Securitate Comuna si consilier al ministrului. (2) In pofida dificultatilor si a politizarii, exista destui oameni buni, integri si performanti care tin tara pe linia de plutire. Un exemplu: am avut onoarea de a lucra, tangential, cu Mihnea Constantinescu. Un om si un profesionist pe care orice tara ar fi fost norocoasa sa il aiba. Cred ca s-a scris si o carte despre el. A murit inca tanar, de curand, Dumnezeu sa-l odihneasca. (3) Am lucrat direct cu guverne din intreg spectrul politic, pentru nivelul de Presedinte, Prim Ministru si Presedinte al Senatului. Cand citesc sau privesc serile inteleg mai bine ce se intampla, fundamental. (4) Te smereste sa intelegi cate interese legitime dar divergente exista in societate si sunt reprezentate in ecosistemul complex al deciziilor publice. Sunt multe capre si multe verze de impacat. Este o haina grea sa conduci o tara si nu ii invidiez pe cei care isi asuma aceasta mare raspundere.
Lectii negative. (1) Suferim mult de lipsa de autoritate (da, de autoritate reala) si de coordonare. In timpul negocierilor de aderare la UE ne-am sabotat singuri multa vreme, fiind incapabili ca administraie sa producem pozitii de negociere clare, scurte, cu prioritati bine alese. Tin minte somatii ale partenerilor de negocieri, exasperati de pozitiile noastre de negociere de 200-300 de pagini. (2) Exista o lipsa acuta de competenta in unele sectoare-cheie, cum al fi cel al infrastructurii, care explica mult mai bine de ce nu avem autostrazi decat coruptia pe care suntem tentati sa o blamam de obicei. Cu coruptia poti lupta, cu lipsa de competenta, nu prea.
Rep: Dna Președinte Bîtu spunea recent „Zona de creditare în segmentul retail a fost mult mai dinamică, creditele din zona de corporate din păcate nu au crescut la fel de mult cum ne-ar fi plăcut să vedem”. De ce nu au crescut? Nu e cerere din partea corporatațiilor?
F.I.:Segmentul de retail a fost subdimensionat pana acum in raport cu economia. Cresterea sa cu ritmuri peste segmentul intreprinderilor este ceva normal. Chiar si in aceste conditii, ramanem o tara cu un nivel de penetrare bancara cam la jumatate fata de normalul european pentru stadiul nostru de dezvoltare. Pe segmentul corporate, noi am crescut peste piata in ultimii ani, insa piata a crescut in ritm relativ lent. Motivele sunt multiple.
Creditele pentru intreprinderile mari se vad, probabil in proportie de cam 45%, la nivelul companiilor-mama din strainatate, datorita prezentei dominante a multinationalelor in economia romaneasca. Vorbim tocmai de sectoarele in care cresterea PIB se reflecta cel mai puternic in Romania la acest moment: consumul. Cu alte cuvinte, activitatea de creditare bancara suplimentara generata de cresterea economica bazata pe consum se vede, in buna masura, la sediile companiilor-mama care domina sectoarele expuse la consum in Romania. Tendinta de centralizare a operatiunilor financiare continua in cadrul grupurilor multinationale, ceea ce va ramane o provocare pentru sistemul nostru bancar si in urmatorii ani.
Investitiile au inghetat in prima partea a anului 2019 datorita masurilor legislative paguboase
Investitiile au inghetat in prima partea a anului 2019, datorita masurilor legislative paguboase pentru economie luate in acea perioada. Starea de incertitudine si sentimentul ca statul vede companiile din cele mai performante sectoare economice mai degraba ca pe un inamic decat ca pe un partener a daunat semnificativ. Din fericire, mediul economic este flexibil si cred ca a reusit sa depaseasca, in buna masura, acel moment de blocaj.
Sectoarele strategice ale economiei sunt, in continuare, controlate de stat, care nu este capabil sa investeasca in ritmul necesar. In ultimii 3 ani, am coordonat activitatea departamentelor de piete financiare in 9 tari din ECE – Polonia, Turcia, Rusia, Ungaria si toate celelalte tari din zona. A fost dureros sa constat ca Romania este o exceptie negativa in regiune, investitiile majore in infrastructura si energie fiind relativ anemice.
Lipsa infrastructurii tine pe loc regiuni intregi din tara. Moldova, Oltenia, parti din Baragan, nordul Transilvaniei sunt lasate in continuare de izbeliste ca infrastructura. Inseamna ca, desi acolo s-ar putea investi si dezvolta companii, aducand locurile de munca unde sunt oamenii, ii obligam pe oameni sa se mute acolo unde sunt companiile, adica in strainatate sau in doar cateva centre urbane nationale privilegiate (Bucuresti, Cluj, Iasi, Timisoara si alte doua-trei). Orice guvern vom avea in continuare, daca nu este capabil sa rezolve aceasta problema inainte oricarei alteia, va fi un esec pentru noi ca natiune.
Rep: Spuneați la o Conferință a Trezorierilor: ”Business-ul bancar în domeniul corporatist trece printr-o modificare de model de business cum nu s-a mai văzut de 200 de ani. Este segmentul de business bancar cel mai sub presiune acum şi care trece prin durerea unor restructurări cum nu au văzut ultimele generaţii de bancheri. Problema pentru ei este că nu îşi dau seama cum să o facă. În 2-3 ani veţi vedea un model de business bancar destul de diferit faţă de acum pe zona corporate”. Care este acum situația din acest sector?
F.I.: Afirmatia a fost si ramane corecta. Modelul s-a schimbat deja. Dar inca se schimba, nu s-a terminat, nici pe departe. Iar managementul bancar inca are dificultati in a se adapta. Ce s-a intamplat intre timp?
În primul rând, a explodat numarul de personal in domeniul conformitatii (know your customer, cunoasterea clientului, respectarea normelor de reglementare).
În al doilea rând, a scazut numarul celor care se ocupau de relatia directa cu clientii, ramanand numai cei mai performanti.
În al treilea rând, fiabilitatea si interconectivitatea canalelor online de distributie a devenit primordiala, cheltuielile bancilor fiind acum dominate de aceste investitii.
Și în al patrulea rând, capacitatea managementului de a pune la punct procese de lucru eficiente este un diferentiator critic intre banci, altfel personalul este sufocat de multitudinea de cerinte operationale noi care apar practic zilnic. Aici, managementul bancar este deficitar – si in Europa, si la noi.
Rep: Ați trecut prin toate cele trei divizii de business ale băncii: Retail, Mid Corporate și Wholesale. E mai ușor în divizia de corporate decât în retail? Întreb asta pentru că potrivit sondajelor BNR, problema accesului la finanțare este resimțită mai puțin acut de către firmele mari, care au atât o putere de negociere mai ridicată în relația cu băncile, cât și o situație financiară mai robustă care să le permită să acceseze într-un mod mai facil finanțare din surse externe companiei.
F.I.:Nu, nu este mai usor. Dimpotriva. Este o piata matura, cu un ritm de crestere natural mai scazut. Cand o piata are un ritm de crestere mai scazut, concurenta este mai acerba, este natural. Puterea mare de negociere a clientilor (companii mari, multinationale 80%) este, de asemenea, un element de presiune. Vorbim de clienti foarte puternici, extrem de bine informati, foarte sofisticati si foarte pretentiosi. In consecinta, presiunile sunt duble: marjele sunt mici dar nivelul serviciilor trebuie sa fie extrem de ridicat, in acelasi timp.
In Romania, suntem banca numarul 1 pentru companii mari. Avem circa 1000 de clienti corporate din aproape 500 de grupuri. Scorul nostru de satisfactie a clientilor este, de asemenea, numarul 1, la 84 de puncte din 100. Acest scor nu este numai cel mai ridicat din Romania, dar si cel mai ridicat pe acest segment la nivel global in grupul ING.
Din raspunsurile clientilor, principalul motiv este calitatea echipei. Avem o eficienta a operatiunilor si un nivel ROE peste costul capitalului, deci operatiuni mult mai sanatoase decat actuala medie europeana (in zona euro, inclusiv din cauza dobanzilor negative, randamentul fondurilor proprii in acest segment bancar este de sub 10%, adica sub cost). Ne ajuta si faptul ca ING este unic pozitionata pentru a juca rol de punte intre Romania si alte tari, prin cumularea a trei atribute: suntem o banca globala, avem o prezenta locala puternica in majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est si suntem o banca universala de top cu o gama complete de produse in Romania.
Strategia anilor 2020: sa stii la ce sa spui “nu”. Sa stim la ce renuntam, sa sa putem sa facem cee ace conteaza
Rep: Ați vorbit mai demultișor despre diferitele strategii care au funcționat la noi: strategia anilor 80, 90, 2000, 2010. Cum ar arăta strategia anilor 2020?
F.I.: Strategia anilor 2020: sa stii la ce sa spui “nu”. Sa stim la ce renuntam, sa sa putem sa facem cee ace conteaza. Strategie inseamna nu sa spui “da”. Sa spui “da” este usor. Poti spune “da” la orice. Dar asta inseamna tocmai lipsa de strategie. In ziua de azi, suntem – fiecare dintre noi – asaltati de toti si de toate. Cei care vor avea succes vor fi cei care stiu sa se concentreze pe ce conteaza, sa stie sa prioritizeze. Si, mai ales, sa fie capabili de a construi procese eficiente de productie. Trebuie sa fim integri, curajosi si flexibili.
Rep: ”Sistemul capitalist trebuie dezvoltat bazandu-ne pe un cod moral puternic. Daca iti urmaresti exclusiv interesul personal atunci nu vom avea o societate mai buna…poate va fi una mai bogata, dar nesustenabila pe termen lung. Prosperitatea nu se poate pastra in asemenea conditii”. Am citat tot din Dvs. Haideți să detaliem puțin..
F.I.: Duminică s-a citit pilda fiului risipitor. Cred ca merita recitita. Este precedata totdeauna de un alt text, in aceeasi cheie, care spune „toate imi sunt ingaduite, dar nu toate imi sunt de folos”. Avem libertatea de a face orice, dar nu toate ne si fac bine. Capitalismul a adus atat de multa imbunatatire a vietii oamenilor pentru ca s-a bazat pe doua lucruri: Primul, libertatea omului. Al doilea, codul moral rezumat prin indemnul sa iti iubesti aproapele ca pe tine insuti. Capitalismul a functionat numai in acest tandem – nu se poate altfel. Se pare ca partea a doua am pierdut-o pe drum. Si incercam sa o inlocuim cu tot felul de surogate care nu functioneaza si nu vor functiona. Daca nu ne folosim libertatea cu intelepciune, o vom pierde.
Nu mai citesc fictiune de multa vreme. Viata reala este mult mai interesanta
Rep: Ce faceți în timpul liber? Care e cea mai recentă carte citită, cel mai recent film văzut?
F.I.: Construiesc instrumente de analiza financiara online, incerc sa fiu un tata si un sot mai bun, si sa fiu mai putin rau cu aproapele.
Recunosc ca nu mai citesc fictiune de multa vreme. Viata reala, daca deschizi ochii larg, este mult mai interesanta, savuroasa si plina de intelesuri decat orice fictiune. Citesc multe analize, monografii si stiri. Fac asta zilnic de cam 30 de ani. De aceea, stiu firul povestilor economice sau politice nationale si international de multa vreme si fiecare stire noua nu face decat sa continue firul unei povesti. Este felul meu de a citi romane, daca vreti.
Dar ma uimeste cat de dramatic a scazut obiectivitatea relatarilor faptice ale principalelor canale media – mai ales cele mai reputate pe plan international – in ultimul deceniu. Si cat de partizan, partinitor si incomplet se relateaza aproape totul. Relatarea echidistanta de stiri si puncte de vedere aproape a disparut, in detrimental activismului ideologic al editorilor. Imi lipseste diversitatea de puncte de vedere si un nivel sanatos al dezbaterii contradictorii. Pare ca regresam spre un adevar absolut cu care nu trebuie decat sa fii de acord, lucru care imi aminteste deranjant de mult, din perspectiva morala, de senzatia de dinainte de ’89.
Rep: Ce prognoze aveți pentru acest an privind creșterea economiei, cursul și inflația?
F.I.: Prognozele noastre pentru 2020 sunt: avansul PIB îl vedem la 2.6%, cursul euro/leu pentru finalul anului îl avem estimat la 4.85, iar inflația la 3.1%.
