Administrarea de medicamente antiinflamatoare (ibuprofen, cortizon…) “ar putea fi un factor agravant al infectării. În caz de febră, luați paracetamol. Dacă sunteți deja pe antiinflamatoare sau dacă aveți îndoieli, întrebați medicul”, a arătat ministrul. Ibuprofenul este un medicament antiinflamator utilizat pe scară largă de marele public în caz de febră cu dureri, deși este acuzat că prezintă riscuri de complicații infecțioase grave.
Agenția franceză a medicamentului (ANSM) a alertat anul trecut asupra riscurilor acestui produs, care aparține familiei de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Ea s-a sprijinit pentru aceasta pe o anchetă care a arătat că în 18 ani, din 2000 până în 2018, 337 de cazuri de „complicații infecțioase”, printre care 32 de decese, au fost repertoriate pentru ibuprofen (și 46 din care zece decese pentru ketoprofen, care este tot un AINS).
Din acest motiv, de la 15 ianuarie, medicamentele pe bază de ibuprofen (dintre care cele mai cunoscute sunt Nurofen sau Advil) nu mai pot fi vândute la liber în raioanele cu autoservire din farmaciile franceze. Ele sunt în continuare disponibile fără rețetă, dar trebuie să le ceri farmacistului, care trebuie să le așeze în spatele tejghelei sale. Ancheta ANSM ar sugera existența unui „rol agravant” al ibuprofenului „în caz de infectare”, în special al celor cu streptococci. Agenția franceză i-a alertat pe omologii săi europeni în legătură cu această problemă.
Această investigație s-a referit la cazuri grave care apar la copii și adulți (adesea tineri), fără un factor de risc deosebit (cum ar fi sistemul imunitar slăbit). Potrivit anchetei, complicațiile la care duc aceste medicamente sunt „infecții severe” care duc la spitalizări, sechele și decese. Ele afectează pielea și țesuturile moi cum ar fi „fasciitele necrozante”.
Această infecție se datorează unui germene (în principal un streptococ) supranumit „bacterie mâncătoare de carne”, care duce la amputare și moarte. Poate fi vorba și de septicemie („sepsis”), de pneumonii complicate de abcese, pleurezie, abcese cerebrale sau infecții ORL care afectează toracele (mediastinita).
Aceste complicații infecțioase (care se datorează în principal unor bacterii – streptococ sau pneumococ) „au fost observate după tratamente de foarte scurtă durata (2-3 zile), inclusiv când este asociat cu o terapie cu antibiotic”, potrivit ANSM.
Ele au apărut când ibuprofenul (sau ketoprofenul) au fost prescrise sau după automedicație în febră, dar și în numeroase alte împrejurări: leziuni inflamatoare benigne ale pielii cu aspect inflamator (reacție locală, înțepături de insecte…), manifestări respiratorii (tuse, infecție pulmonară…) sau ORL (dificultate la înghițire, angină, otită…)”.
Din cauza acestor riscuri, mulți profesioniști din sănătate cer ca medicamentele pe bază de ibuprofen să nu mai poată fi vândute fără rețetă. Ancheta ANSM arată în plus că se continuă folosirea AINS pentru a trata copiii cu varicelă deși ar trebui evitate, preferându-se paracetamolul.
„În caz de dureri sau febră, în special într-un context de infecție curentă ca o amigdalită sau o tuse”, trebuie „preferată utilizarea paracetamolului respectând regulile de bună utilizare” subliniază ANSM.
Paracetamolul (Doliprane, Efferalgan, etc.) trebuie luat respectând strict dozele , deoarece în doze mari poate fi periculos pentru ficat. Marele public nu este întotdeauna conștient de riscurile pe care le pot antrena aceste medicamente, cu atât mai mult cu cât informația este uneori insuficientă.
De exemplu, în sfaturile postate online pentru izolarea la domiciliu (sau autoizolare) a pacienților posibil infectați de coronavirus, NHS (sistemul de sănătate britanic) recomandă să se ia paracetamol sau ibuprofen, fără a menționa riscuri și precauții de folosire a acestor medicamente.
