Cei mai tineri se dovedesc cei mai încrezători în autoritățile statului (4,22 puncte din 7), în timp ce la polul opus se află cei de vârstă medie (25-44 ani), respectiv 3,6-3,7 stele. Pe măsură ce nivelul veniturilor persoanelor și treapta ierarhică pe care o ocupă este mai mare, scade nivelul de încredere în autoritățile statului pentru gestionarea crizei cauzate de epidemia de Coronavirus.
Ce gândesc cetățenii
”Am o nesiguranță accentuată a zilei de mâine. Totul e necunoscut. Normal că îngrădirea dreptului de deplasare îmi creează un anumit disconfort. Dar, pe de altă parte, petrecem toți patru mult mai mult timp împreună.” – Femeie, 54 ani din Sibiu
”Acest virus este ca războiul, numai că nu știm de ce sau cine să ne ferim. Acum trăiesc o altă viață, iar casa este locul cel mai safe.” – Femeie, 39 ani din Suceava
”A cam dat toată viața peste cap. ” – Femeie, 30 ani din Suceava
”A trebuit să anulez programările de la stilist, dentist și medicul estetician […]. Brusc, îți dai seama ce contează cu adevărat. Primesc reclame la îmbrăcăminte și încălțăminte, și în mod normal m-aș lasă inspirată de ele, dar acum mi se par cinice, având în vedere că nu știm când vom putea recircula liber.” – Femeie, 40 ani din Iași
”O dovadă că suntem vulnerabili și că lucrurile importante sunt cu totul altele decât cele pe care aveam tendința să ne concentrăm.” – Bărbat, 42 ani din Cluj
”Ceea ce se întâmplă e ireal, dar cu efecte reale. Pe plan medical, autoritățile încearcă și iau măsuri de stopare a interacțiunilor sociale […], problema este că deja economia este foarte afectată, iar în acest ritm, fără nicio măsură de susținere a acesteia, nu știm ce vom face… ” – Femeie, 43 ani din Maramureș
”O dovadă că suntem vulnerabili și că lucrurile importante sunt cu totul altele decât cele pe care aveam tendința să ne concentrăm.” – Bărbat, 42 ani din Cluj
”Autoritățile nu gestionează eficient această pandemie. Ar trebui ca restricțiile să fie mai severe pentru a limita răspândirea virusului.” – Femeie, 33 ani din Vâlcea
Dorință: Mai multă hotărâre din partea autorităților
Conform studiului, românii își doresc mai multă hotărâre din partea autorităților, reguli mai dure de distanțare socială și aplicarea unor măsuri mai drastice pentru cei care încalcă regulile.
În plus, sunt solicitate măsuri sociale și economice: ajutoare de stat pentru IMM-uri și modificarea criteriilor de acordare a ajutoarelor prin decalarea cu o lună față de termenul inițial, având în vedere că starea de urgență a fost decretată la mijlocul lunii martie, iar efectele se vor vedea cu o anumită întârziere.
Aici este vorba, probabil, de acordarea acelor certificate de situații de urgență pentru a beneficia de amânarea ratelor la credite și a facturilor la utilități. Adică se acordă certificatul galben, de exemplu, dacă ai o scădere a încasărilor de minim 25%, în martie, comparativ cu media ianuarie – februarie 2020. Prin urmare, dacă în martie ai avut încasări din facturile emise in februarie, dar nu ai mai facturat nimic, se va vedea în incasarile din aprilie, care vor fi zero. Asadar, nu vei putea scoate acel certificat pentru a beneficia de facilități.
Seria de efecte directe imediate
Potrivit studiului, măsurile de distanțare socială impuse de autorități pentru limitarea răspândirii noului Coronavirus pe teritoriul României au avut o serie de efecte directe imediate în economie, resimțite deja la nivelul populației. Rând pe rând, au fost restrânse sau chiar oprite o serie largă de activități economice care presupun reunirea grupurilor mai mari de persoane:
● instituții de învățământ de stat și private, afterschool-uri și cei care realizau diferite activități extrașcolare,
● activități culturale și de entertainment oferite de cinematografe, teatre, săli de concerte etc.
● industria ospitalității (restaurante, hoteluri, cafenele etc),
● cabinete medicale (în special cabinete stomatologice),
● activități comerciale și ale centrelor comerciale, altele decât cele destinate alimentelor și bunurilor de larg consum, farmacii și produse pentru animalele de companie.
“Toate acestea au atras, în lanț, reducerea altor activități economice, în amonte și aval. În plus, chiar și puținele ramuri economice active suferă din cauza reducerii încrederii populației în situația economică viitoare și a reducerii cheltuielilor”, spune studiul MKOR.
