Înainte ca situaţia să fie evidenţiată de pandemia de coronavirus, puţini din Europa sau SUA îşi dădeau seama cât de mare este dependenţa ţărilor lor de livrările vitale de natură sanitară din Asia.
Decenii la rând, ţările occidentale au externalizat producţia de măşti chirurgicale, ventilatoare, echipamente de protecţie personală şi medicamente în ţări cu costuri mici ale muncii şi restricţii de mediu scăzute, în principal China.
Sub lovitura dezastrului, guvernele occidentale au fost silite să procedeze în mod scandalos pentru a obţine astfel de mărfuri, deseori în detrimentul unor vechi aliaţi, scrie Irish Times, citat de Rador.
În Franţa, de exemplu, rezerva de măşti chirurgicale era de 140 de milioane de bucăţi, faţă de un miliard cu un deceniu în urmă. Ar trebui ca specialiştii din domeniul îngrijirii sănătăţii să-şi schimbe măştile cel puţin o dată la patru ore.
În timpul unei vizite la principalul producător de măşti chirurgicale FFP2 din Franţa, fabrica Kolmi-Hopen, aflată în proprietate canadiană, preşedintele Emmanuel Macron a spus că deciziile autorităţilor s-au bazat pe „certitudinea că măştile de înaltă calitate produse în cealaltă parte a lumii puteau fi cu uşurinţă importate, aşa că nu exista niciun motiv pentru a le stoca masiv”.
Suveranitate
Franţa şi Europa şi-au învăţat lecţia, insistă Macron. „Ziua de după nu va semăna cu zilele dinainte. Trebuie să ne reconstruim suveranitatea naţională şi europeană.”
„Nimeni nu era pregătit, nicăieri în lume”, spune un consilier al lui Macron. Pe termen scurt, fiecare ţară îşi maximizează toate capacităţile de producţie naţionale pe care le poate salva şi se zbate să cumpere din China. Când criza va trece, „UE trebuie să protejeze sectoarele strategice, să aducă înapoi anumite sectoare industriale, să sporească capacitatea de fabricaţie şi stocare în domeniile pe care le-am neglijat decenii la rând, precum medicina.”
Aproximativ 80% din substanţele active folosite în medicina franceză sunt produse în străinătate, în principal în China şi India. „În curând vom duce lipsă de medicamente esenţiale pentru tratarea pacienţilor de Covid-19 în unităţile de terapie intensivă”, au avertizat directorii a nouă mari spitale europene, citaţi de Le Monde, la sfârşitul lunii martie.
Aceste categorii de medicamente – anestezice şi tranchilizante – sunt esenţiale pentru tratarea Covid19, conform medicilor intervievaţi de Radio France.
Pacienţii din unităţile de terapie intensivă dezvoltă deseori infecţii la plămâni, pentru care au nevoie de antibiotice, spune Jean-Pierre Thierry de la France Assos Sante. „De obicei, există destule antibiotice, dar practic nu există fabrici care să le producă în afara Chinei şi Indiei.”
90% din livrările mondiale de penicilină, folosită la fabricarea antibioticelor, sunt asigurate de China. India, care suferă şi ea din cauza pandemiei, a limitat exporturile a 26 de medicamente şi substanţe active.
Medicii francezi au înlocuit produse de bază folosite de mult timp, percum valium, cu medicamente din care există stocuri limitate. Ei experimentează folosirea unor doze mai mici pentru a conserva rezervele. Unii pledează pentru folosirea unor sedative veterinare. Macron a anunţat că a depus „comenzi masive” pentru a completa rezervele.
Penurie de măşti
Lipsa de măşti se resimte cel mai acut, nu doar în Franţa. „În pofida avertismentelor lansate de decenii de experţi, în special după depăşirea la limită a epidemiei din 2002-2004 de SARS, tot nu erau pregătiţi pentru această pandemie şi nu ne-am sporit producţia internă atunci când am putut, iar acum există o penurie de măşti”, scrie reporterul David Leonhardt de la New York Times.
Aproximativ 7.000 de fabrici chinezeşti produc acum măşti chirurgicale, faţă de 4.000 înainte de pandemie. Conform cifrelor oficiale, Republica Populară şi-a crescut de cinci ori producţia de măşti, în februarie. Fabricantul auto chinez BYD a înfiinţat cea mai mare linie de asamblare de măşti din lume şi fabrică 10 milioane zilnic, relatează Le Monde. Şi producătorii chinezi de smartphone-uri şi tampoane de protecţie pentru incontinenţă s-au convertit la producţia de măşti.
Industria franceză se zbate şi ea să se adapteze la pandemie. Compania Kolmi-Hopen, vizitată de Macron, şi-a sporit forţa de muncă cu 50% şi funcţionează 24/7. La sfârşitul lunii aprilie, va ajunge la o creştere a producţiei, de la 3,3 milioane, la 10 milioane de măşti săptămânal – totuşi doar o fracţiune din miliardele de măşti comandate de Franţa în China.
Air Liquide, principalul fabricant francez de ventilatoare necesare pentru tratarea Covid-19, este în curs de extindere a producţiei de la 200 la 10.000 aparate lunar. Inginerii de la compania Schneider Electric, PSA şi Valeo transformă liniile de fabricaţie anterior destinate echipamentelor electrice şi fabricaţiei de autoturisme astfel încât să ajute la fabricarea de ventilatoare.
Macron a făcut înainte campanie pentru suveranitatea europeană în industriile viitorului, precum inteligenţa artificială şi energia regenerabilă. Pandemia a transferat atenţia asupra sectoarelor industriale tradiţionale, de bază.
Muncitorii şomeri de la ultima unitate care mai fabrica butelii de oxigen în Europa, la Clermont-Ferrand, militează pentru redeschiderea acesteia, deoarece acele butelii sunt necesare pentru aparatele de respirat. Fabrica era în proprietatea grupului britanic Luxfer.
Foşti angajaţi de la o fabrică de măşti chirurgicale FFP2 de la Plaintel, din Brittany, speră şi ei că criza le-ar putea readuce locurile de muncă. Fabrica lor a fost cumpărată de grupul american Honeywell în 2010. Americanii au închis unitatea şi i-au vândut utilajele ca fier vechi, în 2018, când producţia care mai rămăsese a fost externalizată în Tunisia.
Atât fabrica de oxigen cât şi cea de măşti chirurgicale erau profitabile. Doar că nu erau suficient de rentabile pentru proprietarii lor britanici şi americani. (Irish Times, preluare Rador)
