Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat miercuri că potenţialii adversari ai ţărilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice vor încerca să profite de criza economică generată de pandemia COVID-19 pentru a prelua controlul asupra companiilor sau a infrastructurilor strategice şi pentru a submina unitatea Alianţei, transmite AFP, preluată de Agerpres.
„Această criză ar putea avea efecte geopolitice majore”, a afirmat Stoltenberg în timpul unui briefing de presă după o întâlnire în sistem videoconferinţă cu miniştrii apărării din statele membre NATO.
„Criza economică ar putea permite investiţii în industrii şi infrastructuri strategice (…) Este important să protejăm aceste companii”, a explicat secretarul general al alianţei militare.
Jens Stoltenberg nu a menţionat state sau grupuri care ar fi implicate în aceste preluări, dar avertismentul său vizează, în principal, investiţiile semnificative făcute de China în infrastructura portuară şi în telecomunicaţiile din ţările europene.
„Vânzarea de infrastructuri strategice de către statele cele mai vulnerabile ar putea submina capacitatea ţărilor Alianţei de a rezista în cazul unei noi crize”, a declarat Stoltenberg, arătând că țările NATO „au nevoie de infrastructură şi telecomunicaţii fiabile pe timp de criză”.
Stoltenberg a subliniat, de asemenea, necesitatea combaterii dezinformării cu privire la acţiunile aliaţilor şi a unităţii acestora.
„Trebuie să contracarăm campaniile de dezinformare realizate de actori statali şi nestatali pe reţelele de socializare care au ca scop divizarea şi slăbirea noastră prin informaţii false despre ajutorul pe care ni-l acordăm reciproc (…) Cel mai bun răspuns vine printr-o presă liberă care să verifice faptele şi să pună întrebări uneori dificile. Este încă prea devreme pentru a trage învăţămintele de pe urma acestei crize, dar trebuie să fim pregătiţi pentru următoarea”, a spus el.
Stoltenberg a admis că atât creşterea, cât şi cheltuielile publice sunt afectate în egală măsură. AFP aminteşte că membrii NATO s-au angajat să direcţioneze 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare până în 2024.
Totodată, Stoltenberg a explicat importanţa investiţiilor în capacităţile militare.
„NATO nu deţine rolul principal în cazul unei crize de sănătate, dar poate sprijini eforturile sectorului civil. Lecţia principală a acestei crize este legătura strânsă dintre eforturile civile şi capacitatea de sprijin a forţelor militare. Va trebui să vedem cum să o îmbunătăţim înaintea următoarei crize”, a adăugat Jens Stoltenberg.
Secretarul general al NATO a refuzat să comenteze decizia preşedintelui american Donald Trump de a suspenda contribuţia SUA la OMS.
