Șapte lucruri pe care nu le-a spus Ministerul Finanțelor, dar sunt în comunicatul Moody’s
1. Cei doi factori cheie care au dus la schimbarea perspectivei la negativă sunt:
• Deteriorarea structurală a finanțelor publice înrăutățită de angajamentele pe termen lung legate de reforma pensiilor din 2019
• Înrăutățirea poziției externe a României cu o creștere a datoriei în monedă străină pe termen scurt care sporește susceptibilitatea țării la risc
2. Recesiunea din acest an legată de coronavirus cântărește greu asupra perspectivelor fiscale, iar agenția de rating estimează o contractare a economiei cu 5%, în acest an. De asemenea, estimează un deficit de 7,7% din PIB pentru 2020, urmat de un deficit de 6,2% din PIB în 2021.
3. Pe termen scurt, creșterea de 40% a punctului de pensie, dacă s-ar implementa de la 1 septembrie 2020, va duce la creșterea cheltuielilor, cu impact deplin în 2021. Pe termen mediu, cheltuielile cu pensiile sunt proiectate să ajungă la 11,6% din PIB în 2030 în absența unei schimbări, aproape dublu comparativ cu proiecția anterioară a autorităților naționale, care vedea 6,6% din PIB în 2030. Pe lângă efectele cumulate ale creșterilor ad-hoc, formula de indexare și scăderea perioadei de contribuție, dacă nu se revine asupra acestora, vor determina cheltuielile publice cu pensiile în următorul deceniu.
4. Ca urmare a deteriorării balanței fiscale și a recesiunii economice, Moody’s estimează că datoria publică va crește la 43,7% din PIB în acest an, de la 35,2% din PIB în 2019. Agenția de rating estimează că deficitul se va reduce gradual la 6,2% din PIB în 2021 și 4,4% în 2022. În acest scenariu, datoria publică va atinge 46,8% din PIB în 2021 și 47,8% din PIB în 2022.
5. Creșterea cheltuielilor publice a rezultat din majorarea salariilor din sectorul public, determinată de angajări și creșteri substanțiale de salarii. Scăderea veniturilor a rezultat din tăierea impozitului pe venit (de la 16% la 10%, cu un impact de 13,5 miliarde lei în 2018 sau 1,4% din PIB) și TVA (reducere în două etape a cotei, de la 25% în 2016, la 20% în 2016 și 19% în 2017, cu un impact estimat de 11 miliarde lei sau 1,3% din PIB în 2017).
6. Deprecierea leului va pune presiune pe deteriorarea finanțelor publice ale României. Totuși, notează că strategia de management a datoriei privind dezvoltarea unei piețe interne a titlurilor de stat reprezintă o atenuare a susceptibilității României la riscul de vulnerabilitate externă.
7. Reconfirmarea ratigului Baa3 pune în balanță potențialul puternic de creștere al țării cu o tendință de deteriorare a finanțelor publice, precum și agravarea poziției externe a României. Evaluarea este susținută de așteptările noastre că potențialul de creștere post-coronavirus al României va fi susținut de un sector privat dinamic și angajamentul companiilor străine care operează în România.
Ce spune Ministerul Finanțelor în comunicat:
Agenția de rating Moody’s a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută și în monedă locală și a modificat perspectiva de țară de la stabilă la negativă.
Decizia agenției de reconfirmare a ratingului de țară are la baza potențialul de creștere economi că solidă al României, chiar și în contextul pandemiei cu virusul SARS-CoV-2,precum și capacitatea instituțională moderată a statului român. Agenția apreciază că România are o economie mai mare și cu o creștere mai rapidă decât alte state din aceeași categorie de rating (Baa3).
„Anunțul Moody’s confirma că prioritățile actuale ale Ministerului Finanțelor Publice, respectiv adoptarea și implementarea măsurilor fiscal-bugetare pentru combaterea crizei COVID-19 și relansarea economică a României sunt corecte și responsabile. Numai după adresarea acestei crize fără precedent vom putea vorbi despre consolidare fiscală”, precizează Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice.
Agenția de rating precizează că modificarea perspectivei a avut în vedere deteriorarea structurală a finanțelor publice, agravată de creșterea datoriilor pe termen lung ca urmare a reformei pensiilor adoptate în 2019, precum și deteriorarea poziției externe a României.
Factorii care pot conduce la o revenire a perspectivei de țară sunt îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor, reducerea cheltuielilor curente, însoțite de alte măsuri care ar influența pozitiv sustenabilitatea fiscală (creșterea cheltuielilor de investiții și reducerea constantă a deficitului de cont curent fiind amintite de agenție).
Citește și:
