Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au propus luni un fond de redresare în valoare de 500 de miliarde de euro, constituit prin emiterea de datorie comună prin împrumuturi atrase de pe pieţele financiare de către Comisia Europeană ”în numele UE”. Din acest fond ar urma să ofere granturi pentru regiunile şi sectoarele Uniunii Europene care au fost cel mai grav afectate de pandemia de coronavirus, aşadar Italia şi Spania urmând să fie printre principalele beneficiare.
Această propunere franco-germană a fost văzută ca un compromis între ”coronabondurile” cerute anterior mai ales de Italia, sprijinită de Franţa, şi respingerea acestora de către Germania, Austria, Olanda şi statele scandinave, acestea din urmă reproşând statelor UE din Sud lipsa rigorii bugetare.
”Fireşte că este legitim ca două ţari, care în plus sunt şi cele mai mari (Franţa şi Germania n.red), să propună ceva (…) Dar decizia trebuie luată de toate statele membre ale Uniunii Europene”, a reacţionat a doua zi cancelarul austriac Sebastian Kurz, anunţând că ţara sa împreună cu Suedia, Danemarca şi Olanda au decis să formuleze împreună o contrapropunere.
Aceasta a fost prezentată sâmbătă, iar principala diferenţă faţă de planul franco-german este că ea prevede acordarea mai degrabă a unor credite cu dobânzi reduse în locul granturilor nerambursabile. ”Obiectivul nostru este acordarea unei finanţări temporare, dedicate, prin bugetul UE şi oferirea de împrumuturi în condiţii favorabile celor care au fost cel mai sever afectaţi de criză”, potrivit textului acestei propuneri consultat de agenţia DPA.
De asemenea, se arată în acelaşi document, ajutorul de urgenţă trebuie să fie acordat o singură dată şi limitat la o durată de doi ani, iar noul fond nu trebuie să conducă la o mutualizare a datoriilor şi nici la ”creşteri semnificative” ale bugetului multianual al UE pentru perioada 2021-2027, aflat încă în negociere.
Cele patru state ”frugale” nu specifică în contrapropunerea lor o sumă maximă pentru fondul european propus de Franţa şi Germania, susţinând însă că o destinaţie prioritară a acestor bani trebuie să fie susţinerea sectorului sanitar. Mai mult, cele patru state cer ca accesarea asistenţei financiare să fie condiţionată de un ”angajament puternic” al statelor beneficiare pentru reforme şi acestea să accepte o supraveghere sporită împotriva fraudelor cu aceste fonduri.
Dar Italia este refractară oricărei condiţionări asociate ajutorului financiar, temându-se în special de impunerea unor măsuri de austeritate. Recesiunea severă cu care se confruntă Uniunea Europeană ”necesită propuneri ambiţioase şi inovative”, întrucât ”piaţa internă şi beneficiile ei pentru toţi europenii sunt în pericol”, a reacţionat pe Twitter ministrul italian al afacerilor europene, Enzo Amendola.
”Documentul statelor ”frugale” este defensiv şi inadecvat. Este nevoie de mai mult curaj pe 27 mai din partea Comisiei” Europene, adaugă el, referindu-se la propunerea privind acest fond european de redresare pe care o va prezenta la acea dată executivul comunitar.
Discuţiile ulterioare prezentării propunerii Comisiei se anunţă însă dificile, dată fiind opoziţia dintre ţările din Sud afectate puternic de epidemie şi cele din Nord. ”Categoric spunem ”da” ajutorului de urgenţă după coronavirus, dar respingem o uniune a datoriilor creată pe uşa din spate”, a explicat cancelarul austriac Sebastian Kurz.
Comisia Europeană a avertizat la începutul acestei luni cu privire la o posibilă recesiune de ”proporţii istorice” în UE din cauza pandemiei COVID-19, estimând o scădere a PIB-ului comunitar de 7,7% pentru anul în curs, faţă de 4,5% cât a fost această scădere în urma crizei financiare din 2009.
