Pentru România, echipa de auditori a constata că finalizarea completă a autostrăzii A1 sunt întârziere de aproape opt ani și că sunt puține șanse ca întreg proiectul să fie gata până în 2030.
„De asemenea, am observat cazuri de birocrație ridicată care împiedică implementarea eficientă. De exemplu, în România, autostrada A1 de 582 km lungime este planificată și implementată sub forma unui număr mare de proiecte mici. Autorizațiile trebuie obținute pentru fiecare din aceste loturi. Am calculat că este necesară o autorizație de construcție la fiecare 7 km de autostradă și o autorizație de mediu la fiecare 26 km”, se arată în Raport.
- În replică, în cadrul raportului, Comisia Europeană susține că „loturile licitate ale secțiunilor de autostradă sunt proporționale cu capacitățile marilor constructori europeni. Comisia consideră că împărțirea proiectelor în loturi poate contribui uneori la livrarea proiectului în timp util, de exemplu atunci când o autorizație lipsește de pe o secțiune și lucrările pot deja începe pe o altă secțiune”.
Mai departe, auditorii susțin că au găsit mai multe cazuri de probleme și decizii ineficiente. Un astfel de exemplu dat în Raport este conexiunea A1 Lugoj – Deva Lot 4 cu A1 Deva – Orăștie care fusese deschisă încă din 2012.
„ (…) între Lugoj și Deva, o porțiune completă a autostrăzii A1, co-finanțată cu 12,4 milioane de euro din bani UE, nu este utilizată în prezent. În apropiere de Deva, două tronsoane de drum, construite într-un interval de doar șapte ani între ele, au fost conectate greșit. Drept urmare, au trebuit demolați 800 de metri de autostradă deja construită pentru a reconstrui corect conexiunea. În plus față de partea care trebuia reconstruită (estimată la 3,2 milioane euro de cofinanțare a UE), lucrările de demolare au costat 0,9 milioane euro, din care UE a cofinanțat 0,5 milioane euro. 3.7 milioane de euro din banii UE cheltuiți în acest fel pot fi considerați irosiți”, susțin autorii raportului.
—
- În replică, în cadrul raportului, Comisia Europeană motivează întârzierea în folosirea autostrăzii Lugoj-Deva prin nevoia de construire a unor pasaje suplimentare pentru animale, pentru a atenua impactul autostrăzii asupra unei zone de protecție Natura 2000.
- „În ceea ce privește legătura dintre cele două tronsoane: Lugoj-Deva și Deva-Orăștie în apropiere de Deva, Comisia Europeană opinează că, de fapt, construcția drumurilor temporare a fost necesară pentru a conecta tronsonul de autostradă nou construit (Deva-Orăștie) cu drumul deja existent. Aceste „rampe” trebuiau eliminate după ce această conexiune a fost finalizată. Aceasta este o procedură standard aplicată atunci când o anumită secțiune a unei noi autostrăzi este finalizată. Prin urmare, Comisia nu consideră că cofinanțarea costului aferent de 3,7 milioane EUR sunt „bani irosiți”, așa cum s-a confirmat prin schimburi cu statul membru”.
„Întârzierile au dus la retragerea a 1,4 miliarde de euro bani de cofinanțare UE din alocările inițiale”
Raportul Curții de Conturi abordează și problema întârzierilor pe majoritatea proiectelor analizate și concluzionează că în cazul României, nefinalizarea la timp a autostrăzii A1 are consecințe foarte grave: de la vieți pierdute în accidente rutiere, la sume fabuloase de bani europeni nefolosiți la timp.
„Acestea au consecințe de anvergură, precum blocaje de trafic, blocaje și siguranță rutieră redusă de-a lungul autostrăzii A1 pe drumul românesc, unde numărul de accidente și victime este mult mai mare decât media națională”, se arată în raport care mai precizează că traficul care va folosi în viitor autostrada A1 din România este în prezent obligat să utilizeze drumuri naționale cu două benzi.
„Comparând numărul și tipul de accidente în timp, am observat că numărul de accidente și victime pe aceste întinderi este mult mai mare decât media României și 92 dintre ele au implicat coliziuni frontale”, susțin auditorii.
Cât privește întârzierea calculată, Raportul Curții de Conturi estimează că în cazul A1 este vorba de 79 de luni pentru una dintre secțiunile pe autostrada A1, sau 263% din intervalul de timp inițial planificat. „Întârzierea medie este de 34 de luni (mai mult de 68% din perioada planificată inițial). Pentru cele 17 secțiuni verificate, aceste întârzieri au dus la retragerea a 1,4 miliarde de euro bani de cofinanțare UE din alocările inițiale”, se arată în Raport.
Raportul de audit al Curții de Conturi Europene a implicat 13 state membre și a acoperit infrastructura rutieră și feroviară, căile navigabile interioare și combinații de căi ferate și rutiere, precum și infrastructura maritimă și feroviară. Costul lor total a fost de 54 miliarde EUR, din care suma de cofinanțare UE alocată celor opt proiecte selectate a fost de 7,5 miliarde de euro până acum.
