„Relațiile noastre cu Turcia nu sunt deosebit de bune în acest moment iar acesta va fi cel mai important subiect de pe agenda de astăzi”, a declarat șeful diplomației europene, Josep Borrell, înaintea unei întâlniri cu miniștrii de externe din statele membre UE, prima organizată în persoană la Bruxelles după patru luni.
Borrell a vizitat Ankara în urmă cu o săptămână și a avut o rundă de discuții dificile cu ministrul de externe turc, Mevlüt Cavusoglu.
„Ce se întâmplă în Turcia este îngrijorător”, a afirmat ministrul de externe suedez Ann Linde.
„Vedem o serie de acțiuni ale Turciei care trebuie discutate și văzut cum le vom răspunde”, a adăugat și omologul spaniol Arancha Gonzalez Laya.
Dar toți miniștrii au subliniat importanța parteneriatului cu Turcia, un stat NATO.
Franța, aflată în mijlocul unui scandal diplomatic de anvergură cu Ankara, a cerut o discuție la nivelul UE pentru „a clarifica” poziția de adoptat vizavi de Turcia. Iar Parisul are susținători.
Jean Asselborg, ministrul de externe luxemburghez, nu și-a ascuns dezamăgirea vizavi de regimul condus de Recep Erdogan.
„Am avut mari speranțe în urmă cu 15-16 ani că Turcia ar putea deveni o țară europeană, o țară musulmană care să susțină democrația. Din păcate trebuie să recunoaștem că lucrurile merg în direcția greșită”, a declarat acesta.
Luxemburgul a participat la întrunirea din 2004 care a acordat Turciei statutul de țară candidat pentru aderarea la UE.
Atac la adresa civilizației
Nemulțumiri din ce în mai puternice îndepărtează Uniunea Europeană și Turcia.
Turcia susține militar guvernul de unitate națională din Libia și este acuzată de încălcarea embargoului Organizației Națiunilor Unite privind livrarea de arme în țară.
Ankara forează în zona economică maritimă a Ciprului, acțiune considerată ilegală și sancționată de UE.
Turcia se luptă cu forțele kurde din Siria, aliate cu coaliția internațională care se opune Statului Islamic, din aceasta făcând parte mai multe state UE.
Președintele turc Recep Erdogan este acuzat de încălcarea drepturilor omului de către regimul său iar decizia de a transforma muzeul Sfânta Sofia în moschee a fost catalogată ca fiind o „provocare” în Grecia.
„Această decizie este un atac la adresa civilizației”, a afirmat Jean Asselborn, o declarație similară cu a ministrului culturii grec.
„Cred că prin acest gest Turcia și-a șters apropierea de UE”, a mai declarat Asselborn.
Turcia respinge acuzațiile și denunță lipsa unei voci comune a UE, acuzând Bruxelles-ul de neonorarea angajamentelor luate în 2016 de a elimina vizele pentru cetățenii turci în schimbul controlării de către Ankara a fluxului de refugiați care încearcă să pătrundă în spațiul comunitar.
Șeful diplomației turce l-a avertizat pe Josep Borrell în cadrul întâlnirii de săptămâna trecută că „Turcia nu îi va mai reține pe cei care vor să plece” în Europa dacă discuțiile nu vor progresa și a criticat UE pentru legarea problemei migranților de tensiunile din estul Mediteranei.
Anunțul autorităților de la Ankara la începutul anului că Turcia își va deschide granița cu Grecia a provocat un aflux de zeci de mii de refugiați. Amenințarea este luată foarte în serios în Germania.
Cancelarul Angela Merkel nu își dorește o nouă criză a refugiaților în timpul deținerii președinției rotative a UE, a declarat pentru AFP un oficial european.
Un nou pachet de asistență în valoare de 485 de milioane de euro propus de Comisia Europeană tocmai a fost aprobat de europarlamentari, acesta fiind destinat ajutorării celor 4 milioane de refugiați sirieni aflați în Turcia.
