Partea bună este că arheologii au găsit în timpul săpăturilor vestigii de dinaintea domniei lui Vlad Țepeș, care vor fi puse în valoare. Descoperirile duc însă la modificarea substanțială a proiectului.
”Până acum am executat următoarele lucrări: eliberarea amplasamentului, am ridicat și stocat într-un spațiu adecvat toate obiectele și exponatele de acolo, am pus în siguranță vecinătățile, și am asistați de arheologi, săpătura manuală, subzidiri, am turnat pilonii, grinzile și centurile provizorii, am injectat piloți. De asemenea, am îndepărtat intervențiile făcute de-a lungul timpului, o bună parte ilegal, planșeul făcut în anii 80, am sprijinit boltele și ne-am ocupat de montarea conductelor pentru colectarea apelor pluviale, împământare, instalații electrice și sanitare. Acum lucrăm la rostuirea zidăriei de cărămidă”, a declarat Marius Coaje pentru HotNews.ro.
Acesta spune că lucrările nu se pot executa mai repede deoarece este o clădire foarte valoroasă și atât îndepărtarea construcțiilor parazit cât și săpăturile se fac numai în prezența arheologilor și prin metode specifice, astfel încât să nu fie afectat monumentul.
”Toate săpăturile au fost executate doar sub supravegherea arheologilor, la pensulă, de demolat am demolat cu lingurița. Și noi ne dorim să terminăm mai repede, dar nu ne permitem să afectăm clădirea, este una dintre cele mai valoroase din București”, a spus Marius Coaje.
Săpăturile arheologice au adus la lumină niște ziduri foarte vechi, de dinainte de Vlad Țepes. ”Vestigiile descoperite sunt: un zid de secol XIV în incinta corpului 1, o gospodărie de secol XVI, picturi din secolul XIX, elemente mult mai vechi, care nu au fost datate. În curtea din spatele palatului s-au găsit alte două gospodării din secolul XVI”, a mai spus Marius Coaje. De asemenea, s-a găsit și ”ușa secretă” către un tunel care iese câteva străzi mai încolo.
Finalizarea lucrărilor depinde de finalizarea descărcării arheologice. ”Nu putem da un termen, fiindcă nu depinde de noi. De asemenea, descoperirile făcute duc la modificare proiectului inițial. Cel mai probabil se va renunța la acoperirea ansamblului, iar amenajările făcute vor fi minimale, astfel încât să fie pus în valoare tot ansamblul. Dar nu putem actualiza proiectul până nu terminăm descărcarea”, a declarat Marius Coaje pentru HotNews.ro.
Potrivit avizului dat de Ministerul Culturii, proiectul de consolidare și restaurare a Palatului Voievodal implică următoarele lucrări:
– măsuri de intervenție pentru eliminarea pericolului iminent de prăbușire: demolarea planșeelor de beton de la cotele +3,14m(de deasupra pivnițelor) şi +10, 44m (planșeu deformat care a dus la cedarea pereților de zidărie de dedesubt, realizarea unei rețele de centuri din beton armat pe pereții de zidărie; consolidarea stâlpilor de cărămidă și a pereților de zidărie de cărămidă cu baterii de tiranți verticali, consolidarea bolților de cărămidă cu grinzi din beton armat, consolidarea pereților prin eclisare cu elemente metalice, realizare de noi pavilioane pe structură metalică (stâlpi ancorați în grinzile și centurile de beton armat ale planșeelor, grinzi metalice), injectarea fisurilor și crăpăturilor cu mortar de var și marcarea intervențiilor, măsuri pentru eliminarea umidității; conservarea și restaurarea vestigiilor arheologice (măsuri de extremă urgență).
– lucrările de refuncționalizare propun: asigurarea unui circuit muzeistic adecvat (hol acces, cu toate facilitățile necesare, nod de circulație verticală cu lift), asigurarea spațiilor auxiliare necesare funcționării unui muzeu (spații expoziționale, multifuncționale, administrative, tehnice, depozitare), închiderea și climatizarea spațiilor pentru a asigura conservarea vestigiilor, amenajarea terasei de peste pivnițele boltite, acoperirea cu o structură metalică ușoară, reversibilă a terasei, interconectarea tuturor spațiilor. Se vor reface rețelele electrice interioare, exterioare și branșamentele, instalațiile sanitare, rețeaua de canalizare, instalațiile de încălzire/climatizare.
Lucrările de consolidare sunt executate de Compania Municipală de Consolidări și costă peste 32 milioane de lei. Proiectul de restaurare face parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană. Proiectant general este Polarh Design.
După restaurare, Palatul Voievodal va deveni spațiu muzeal care va adăposti spații expoziționale cu caracter temporar și permanent, spații multifuncționale destinate întrunirilor și manifestărilor culturale, spații administrative (birouri), spații tehnice necesare asigurării climatizării, spații de depozitare materiale arheologice, o cafenea, magazine, asta cel puțin în proiectul inițial.
Muzeul Palatul Voievodal Curtea Veche păstrează cele mai vechi mărturii istorice din București, care datează din secolul al XIII-lea, însă cel mai important aspect îl reprezintă continuitatea locuirii acestui spațiu timp de peste 500 de ani, foarte puține locuri din București având această valoare istorică. Muzeul este organizat în incinta Curții Domnești, reședință a principilor Tării Românești începând din secolul al XIV-lea. Între anii 1459-1660, Bucureștiul a fost reședința domnitorilor Tării Românești, în paralel cu vechea capitală a Târgoviștei, iar după anul 1660 a rămas capitală unică.
Perioada de glorie a Curții Domnești a fost în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), când suprafața palatului și a grădinilor însuma 25.000 mp, într-un perimetru delimitat azi, la sud, de râul Dâmbovița, la vest de străzile Smârdan și Șelari, la nord de arteră comercială Lipscani, iar la est de bulevardul I.C. Brătianu. Muzeul a fost amenajat între anii 1969-1974 și păstrează în cea mai mare parte amprenta istorică a secolului al XVIII-lea precum și fragmente de ziduri din timpul domniei lui Vlad Țepeș (1456-1462), alături de fundațiile primei reședințe din secolul al XIV-lea.
