Fosti ministri, inalti functionari si afaceristi sunt vizati de DNA intr-un mega-dosar de coruptie ● Andrei Rădulescu, Banca Transilvania:”Economia României va evita, probabil, recesiunea tehnică” ● Veşti proaste pentru toţi şoferii. În următorii ani vom plăti o nouă taxă ● Jumătate dintre români spun că s-au îndatorat în ultima perioadă pentru că au fost nevoiţi, nu pentru că au vrut ● Complexul Energetic Oltenia, avertisment dur pentru salariați: Respectați măsurile anti-pandemie, altfel riscăm blocarea activității! ● Programul „Noua Casă”: Băncile cer dobândă fixă și avans de 15% pentru credite peste 70.000 euro. Statul vrea dobândă variabilă și avans mai mic ● Cum am pierdut pe drum, în doar 4 ani, criteriile de la Maastricht ● Analişti: România nu mai poate fi ocolită ușor de tranzitul de gaze din regiune, odată ce gazoductul BRUA va fi gata.
Andrei Rădulescu, Banca Transilvania:”Economia României va evita, probabil, recesiunea tehnică în trecerea la ciclul post-pandemie”.Economia României a prezentat rezistenţă la şocul pandemic în trimestrul întâi din acest an, în contextul mix-ului relaxat de politici economice, iar în prezent probabilitatea evitării recesiunii tehnice în tranziţia de la ciclul post-criză la cel post-pandemie este foarte mare, arată Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, într-un raport de analiză. Acesta notează că ponderea cumulată în PIB a sectoarelor cele mai afectate de incidenţa pandemiei este estimată la aproximativ 18% de BNR, nivel inferior celui înregistrat într-o ţară din Europa de Vest. Potrivit scenariului macroeconomic central actualizat al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România după active, economia României ar putea creşte cu un ritm mediu anual de 2,8% în perioada 2020-2022 (medie ce ia în calcul şi contracţia din acest an). „În acest scenariu ne aşteptăm ca ajustarea determinată de incidenţa pandemiei în 2020 să fie contrabalansată de redinamizarea din trimestrele următoare, susţinută de mix-ul relaxat – fără precedent – de politici economice în implementare la nivel mondial, în UE şi pe plan intern”, notează Rădulescu, scrie ziarul Bursa.
Veşti proaste pentru toţi şoferii. În următorii ani vom plăti o nouă taxă. Ministrul german al Transporturilor Andreas Scheuer îşi propune să introducă taxe de autostradă pentru toate autovehiculele dini Europa, în timpul preşedinţiei Uniunii Europene a ţării, arată un proiect de document văzut de Reuters. În decurs de opt ani, aproape toate vehiculele, inclusiv camioanele, autoutilitarele şi maşinile, ar trebui să plătească taxe de autostradă, conform proiectului de directivă UE privind taxele. „În ceea ce priveşte statele membre care au stabilit deja un sistem de taxare, taxele sunt percepute tuturor vehiculelor, cu excepţia autocarelor şi autobuzelor”, se arată în documentul pe care Scheuer doreşte ca ministerele germane să îl aprobe miercuri.Proiectul ar deveni astfel o propunere oficială a Germaniei pentru preşedinţia sa, care a început la 1 iulie. Oficiali guvernamentali au declarat pentru Reuters că unele ministere germane ar dori să îngheţe proiectul, chiar dacă acesta este văzut ca o măsură de protejare a climei. Proiectul este deosebit de sensibil pentru ministerele conduse de social-democraţi (SPD), care împart puterea cu conservatorii Angelei Merkel şi au criticat mult timp taxele auto, scrie Business Magazin.
Jumătate dintre români spun că s-au îndatorat în ultima perioadă pentru că au fost nevoiţi, nu pentru că au vrut. Criza generată de pandemia de COVID19 a afectat în ultimele luni finanţele multor europeni şi atitudinea acestora faţă de datorii, arată un studiu realizat de ING, care indică şi diferenţe majore în privinţa motivelor pentru care consumatorii ajung să se împrumute, precum şi sursele la care apelează. Astfel, dacă 70-80% dintre polonezi, luxemburghezi şi germani spun că au făcut un împrumut pentru că au vrut, procentul scade la 52% în cazul românilor şi 54% la olandezi, aproape jumătate din ei spunând că s-au îndatorat pentru că au fost nevoiţi. De asemenea, o treime dintre români (33%) şi turci (35%) se împrumută cel mai frecvent de la familie şi prieteni, iar englezii (28%) şi turcii (47%) preferă să folosească cardul de credit, potrivit Ziarului Financiar.
Complexul Energetic Oltenia, avertisment dur pentru salariați: Respectați măsurile anti-pandemie, altfel riscăm blocarea activității! Cercetare disciplinară sau chiar penală. Directoratul producătorului de energie pe bază de cărbune Complexul Energetic Oltenia, companie de stat controlată de Ministerul Economiei vitală pentru siguranța funcționării sistemului energetic național, și-a avertizat public cei aproape 13.000 de salariați că nerespectarea măsurilor de protecție față de riscul infectării cu COVID-19 riscă să ducă în cele din urmă la blocarea activității, din cauza reducerii „drastice” a numărului de lucrători activi, și a avertizat că nu va face „nicio concesie pentru lucrătorii iresponsabili, respectiv va dispune cercetarea disciplinară a acestora, concomitent cu informarea autorităților statului, în vederea sancționării administrative sau chiar a cercetării penale”. „Directoratul societății Complexul Energetic Oltenia SA face apel către toți salariații săi pentru a face un efort deosebit in scopul stoparii acestui fenomen extrem de periculos care poate afecta sănătatea fiecăruia dintre noi și a familiilor noastre și care, totodată, poate conduce societatea către blocarea activității prin reducerea drastică a numărului de lucrători activi, instalațiile nemaiputând fi deservite”, este mesajul companiei. Potrivit sursei citate, se poate ajunge și la dispunerea carantinării zonale de către autorități, care, inevitabil, ar produce blocarea activității societății, urmată de agravarea dificultăților financiare pe care deja CE Oltenia le întâmpină, scrie profit.ro.
Programul „Noua Casă”: Băncile cer dobândă fixă și avans de 15% pentru credite peste 70.000 euro. Statul vrea dobândă variabilă și avans mai mic. Băncile au susținut în cadrul Consiliului Economic și Social (CES) proiectul de Ordonanță de Guvern care legiferează Noua Casă, dar au avut anumite amendamente: instituirea dobânzii fixe pe primii 5 sau 7 ani, urmată de dobânda formată din IRCC+marjă, stabilirea avansului la 15% din valoarea imobilului pentru toate creditele care depășesc 70.000 de euro și adoptarea urgentă a normelor de aplicare a legii, care să permită acordarea de împrumuturi către populație. Proiectul de ordonanță de urgență pentru Noua Casă a fost prezentat Consiliului Economic și Social (CES) înainte de a ajunge pe masa guvernului. Noua formă legislativă împarte practic în două candidații la un credit ipotecar garantat de stat. Unii sunt cei care vor să achiziționeze case în baza unor credite de până în 70.000 de euro, garantate în proporție de 50% de către stat și cu un avans de 5%. Alții sunt cei care vor să contracteze credite între 70.000 și 140.000 de euro pentru locuințe construite în ultimii 5 ani, unde avansul prevăzut de lege este de 15%. După introducerea în CES pe 22 iulie aacestui proiect, băncile au susținut în continuare propunerea de introducere a opțiunii de dobândă fixă pe o perioadă de 5-7 ani,urmată de dobânda variabilă IRCC+marjă, scrie economica.net.
Cum am pierdut pe drum, în doar 4 ani, criteriile de la Maastricht. În urmă cu doar patru ani, România era fruntașa țărilor care urmau să adopte moneda unică europeană și respecta integral indicatorii macroeconomici necesari. Acum am ajuns la coada grupului de state din afara Eurozonei în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor economice necesare, respectiv cele cinci criterii de la Maastricht. Reamintim că la aderare ne-am asumat trecerea la euro iar acum suntem doar într-o fază de tranziție, până când nivelul de dezvoltare și echilibrele la nivel macroeconomic ne vor permite acest lucru. Cu observația că mai avem de lucrat și la armonizarea legislației, așa numitul criteriu juridic. De reținut și faptul că România era în plutonul fruntaș al UE în anul 2016 la situația macroeconomică deoarece respecta 13 din cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al dezechilibrelor potențiale stabilit pentru statele membre UE, dar ulterior a evoluat în rău la doi indicatori critici, scrie cursdeguvernare.ro.
Analişti: România nu mai poate fi ocolită ușor de tranzitul de gaze din regiune, odată ce gazoductul BRUA va fi gata. Gazoductul BRUA, proiect de interes comunitar selectat și finanțat de Comisia Europeană cu un grant nerambursabil de 179,3 milioane euro nu va fi construit doar pentru gazele din Marea Neagră, ci are în vedere interconectarea statelor, diversificarea surselor și rutelor de transport gaze naturale din regiunea Mării Caspice către Europa Centrală, dar şi de la terminalele LNG din nordul Greciei, Revithoussa și din terminalul plutitor aflat în faza de proiect, de la Alexandropolis. Aceste gaze vor fi preluate odată cu finalizarea interconectorului între Grecia și Bulgaria, respectiv dintre localitățile Komotini – Stara Zagora, un interconector de 180 km, selectat PCI și finanțat de Comisia Europeană cu un grant foarte important ca valoare și care, după cum declarau înalte oficialități din Grecia și Bulgaria, va fi finalizat la sfârșitul anului 2020, după un deceniu de promisiuni ale autorităților din Grecia și Bulgaria, potrivit financialintelligence.ro.
