„Este timpul ca statul român și, implicit, instituțiile din sistemul de management și control al fondurilor europene să înceteze să pună bețe în roate beneficiarilor, să îi ignore sau să îi hărțuiască, ci să lucreze alături de aceștia, în sprijinul lor, pentru ca banii europeni să ajungă, efectiv, acolo unde este nevoie”, spune Cristian Ghinea, eurodeputat USR-PLUS/RENEW Europe.
„Problemele apar la cei mai mulți pe parcursul derulării proiectelor. Ele nu sunt o noutate, multe se tot transmit la runde de consultări cu Ministerul, în rapoarte și în mass-media, de peste 10 ani. Însă, beneficiarii niciodată nu au fost în mod real ascultați. Și neajunsurile pe care le-au semnalat nu au fost mai niciodată rezolvate”, semnalează eurodeputatul USR-PLUS/RENEW Europe Vlad Botoș.
Datele oficiale arată că aproximativ 1.100 proiecte POCU sunt acum în implementare, deci 1.100 beneficiari care trebuie sprijiniți să ducă la bun sfârșit inițiative care, până la final, sunt menite să aibă impact pentru viețile multor oameni”, susține echipa intitulată „O Țară ca Afară”, din care fac parte cei doi europarlamentari, în urma unor discuții cu beneficiari POCU.
„Marea majoritate a problemelor sunt cauzate de incompetența și ignoranța instituțiilor responsabile: Autoritatea de Management POCU (AM) și Organismele Intermediare (OIR)” – acuză europarlamentarii și echipa lor.
Exemple de probleme enumerate de către cei de la USR-Plus:
- Întârzieri chiar de doi ani la evaluare și contractare, la rambursări și la semnarea actelor adiționale. Potrivit unui director de școală, cu care am discutat, din cauza întârzierilor la plata contribuțiilor pentru salarii, au primit somație de la ANAF: “E o neconcordanță între legislația românească și fondurile europene, că dacă nu plătești la timp contribuțiile pentru salarii primești penalizare de la ANAF, ori pe fonduri europene nu poți fi la zi cu plata, nu poți face plăți până nu se aprobă raportul, raportul e pe 3 luni, mai durează cel puțin 2 luni până îl aprobă și trimit banii. Nu știm de unde vom acoperi penalitățile, pentru că școala nu are linie de buget pentru asemenea cheltuieli.”
- Monitorizarea proiectelor se concentrează pe cantitate și demersuri administrative (indicatori, numere, control financiar prost gândit), nu calitate pe fond (rezultate, impact la nivelul oamenilor care trebuie sprijiniți de fapt). Ofițerii de proiecte le cer beneficiarilor să raporteze la virgulă resursele investite și efortul depus, în loc să le ceară rezultatele și impactul obținute în urma lor, iar beneficiarii sunt sufocați dar nu au niciun sprijin real în implementare.
- Funcționarii din instituțiile de resort sunt slab pregătiți. În mare parte sunt oameni care nu pricep, nu răspund la timp, unii nu au număr de telefon public (și când sună beneficiarii îi sună de pe număr ascuns să nu poată fi sunați înapoi), nu îi consiliază pe cei care implementează proiectele, nu sunt flexibili să găsească soluții, nu înțeleg realitatea din proiecte, nu au idei pe conținut. Oricum, descurajați de sistem să ajute beneficiarii.
În schimb, ei propun următoarele soluții:
- Schimbare de paradigmă – focus pe rezultate în monitorizare și evaluare din partea celor care controlează (calitate), nu exclusiv și obsesiv pe indicatori numerici (cantitate);
- Schimbarea abordării în relația cu beneficiarii – din rol de control al autorităților, în rol de sprijin pentru beneficiari.
- Costuri simplificate și analiză de proces pentru îmbunătățirea proceselor AM/OIR;
- Bonusuri pentru funcționarii din AM/OIR acordate în mod real după performanță. De asemenea, eventuale sancțiuni. Poate fi chiar gândit un sistem de sancționare a funcționarilor de pe tot circuitul de avizare a documentelor aferente cererii de plată care nu respectă prevederile art 132 din Regulamentul 1303/2013, respectiv termenul de cel mult 90 de zile de plată a cererii beneficiarului.
„Valoarea totală a proiectelor POCU contractate, până în prezent, este de 20,5 miliarde lei. Vor urma fonduri consistente pentru România, de la Bruxelles, în perioada 2021-2027. Sumele sunt spectaculoase, vorbim de zeci de miliarde de euro. Impactul nu va fi deloc spectaculos și schimbările reale vor lipsi dacă nu se gândește de pe acum o reformă radicală în sistem”, avertizează cei de la USR-Plus.
