Confesiunile milionarului Budeanu ● Firmele de pe litoral cer prelungirea programului pentru terase ● Echipe antifragile și cum prosperi în incertitudine ● Băncile de retail din Franţa au un model învechit ● Afacerile primarului Florea ● Un locuitor din satul Cartojani, care a fost în carantină, cere daune de patru milioane de euro ● Adrian Vasilescu,BNR: BNR nu-şi va permite să cheltuiască valuta ţării pentru a se hazarda în intervenţii imposibile ● Magistraţii au avut, în medie, pensii de peste 14 ori mai mari decât li s-ar fi cuvenit în baza contribuţiei● Booking.com, lovit puternic de pandemie – taie mii de locuri de muncă ● De ce doar 34%: Situația absorbției fondurilor europene. DNA: Fost director la „Apele Române”, reținut pentru mită de un milion de euro ● Costul total al creditului include și costurile de prelungire a contractului, dacă condițiile prelungirii au fost prevăzute în clauze.
Băncile de retail din Franţa au un model învechit. Băncile de retail franceze vor trebui să îşi reducă semnificativ costurile ca să poată compensa scăderea veniturilor lor, potrivit unui studiu realizat de firma de consultanţă Alvarez & Marsal, care menţionează că actuala criză generată de pandemia de coronavirus a avut un impact puternic asupra unora dintre cei mai mari creditori din Europa. Studiul, citat de consultancy.eu, arată: „Băncile de retail franceze vor trebui să îşi diminueze în mod semnificativ costurile pentru a compensa scăderea veniturilor lor. Costurile crescute ale riscului înseamnă, de asemenea, că multe băneci de retail vor trebui să îşi modernizeze modelele de afaceri învechite”. În condiţiile în care gigantul bancar german Deutsche Bank AG, banca britanică Barclays Plc şi Banco Santander SA din Spania au raportat, pentru trimestrul al doilea, o creştere puternică a provizioanelor pentru creditele neperformante, în contextul în care societăţile şi gospodăriile au şi vor avea probleme cu rambursarea împrumuturilor, nici băncile din Franţa nu sunt sigure, potrivit Alvarez & Marsal, citate de bursa.ro.
Economia europeană, cel mai mare recul din 1995 încoace. BCE: Șocul nu a trecut. Philip Lane, economistul şef al Băncii Centrale Europene (BCE), estimează că, în următoarea perioadă ,consumatorii şi companiile vor fi afectaţi și mai mult de creşterea numărului de cazuri de coronavirus pe plan global, transmite Agerpres, care citează Bloomberg. „Nu ar fi înţelept” să tragem rapid concluzii după ce economia zonei euro a avut în trimestrul doi din 2020 o performanţă mai bună decât se estima, concluziile ar trebui evaluate împreună cu datele privind evoluţia din trimestrul trei”, a apreciat Lane într-o postare pe blogul BCE, preluată de Evenimentul Zilei.
Afacerile primarului Florea: cum au fost “uitați” 200 de muncitori la mătură în negocierea unui contract de aproape un miliard de lei. Prin atribuirea unui contract de aproape un miliard de lei către un grup turco-rus la începutul lunii mai, o firmă din subordinea Primăriei Sectorului 5 a fost lăsată fără obiect de activitate. Nimeni nu s-a gândit însă ce se va întâmpla cu cei aproximativ 200 de angajați. Cei mai mulți sunt “muncitori la mătură”, angajați pe salariul minim, 1.400 de lei net pe lună. Speriați că își pierd locul de muncă și singura sursă de trai, aceștia au protestat acum câteva zile în fața Primăriei Sectorului 5. Câteva femei cu vârste între 40 și 50 de ani stau într-un parc mic din sectorul 5, în ultima zi de iulie. Din difuzorul unui telefon se aude un post de radio, dar niciuna nu e atentă la muzică. Au umerii lăsați și se uită în gol. Din când în când mai schimbă o vorbă între ele. Femeile muncesc la SC Amenajare Edilitară și Salubrizare SRL (AES), firma din subordinea Primăriei Sectorului 5 care se ocupa de întreținerea spațiilor verzi. Înființată în anul 2010, printr-o Hotărâre a Consiliului Local Sector 5, companiei i s-a restrâns recent activitatea. Cu 24 de ore în urmă, femeile au aflat că o mare parte dintre angajații companiei și-ar putea pierde locurile de muncă. Au mers să protesteze în fața primăriei, scrie Libertatea.
Un locuitor din satul Cartojani, care a fost în carantină, cere daune de patru milioane de euro. Un locuitor din satul Cartojani (județul Giurgiu) cere Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) daune de patru milioane de euro, pe motiv că a suferit daune pe timpul carantinei. Avocatul Bogdan Dumitru este cel care a introdus acţiunea în instanţă, în numele clientului său din Cartojani. Prin această acțiune, clientul cere instanţei să oblige DSU la plata a patru milioane de euro cu titlul de despăgubiri pentru prejudicii morale şi materiale suferite de locuitorii satului Cartojani. Această sumă ar urma să fie virată în contul „Asociaţia carantinaţilor abuziv Cartojani”, care va fi constituită potrivit legii. Tot prin acțiunea depusă la Curtea de Apel Bucureşti se cere anularea ordinului DSU din data de 1 august 2020 privind încetarea carantinei zonale instituite la nivelul satului Cartojani, pentru motive de nelegalitate şi netemeinice. Avocatul invocă faptul că ordinul de încetare a carantinei nu a menționat că ordinul anterior, privind instituirea carantinei, este anulat sau abrogat sau îşi încetează efectele juridice, scrie România Liberă.
Adrian Vasilescu,BNR: Rezervele BNR, record istoric pe cel mai înalt val al crizei, dar BNR nu-şi va permite să cheltuiască valuta ţării pentru a se hazarda în intervenţii imposibile. Obsesia stabilităţii cursului monedă naţională – monedă de referinţă, preocupare de prim ordin a oricărei bănci centrale, face să tureze la maxim, acum, în condiţiile crizei, motoarele Băncii noastre Naţionale. Context în care este asigurat un nivel adecvat al dobânzii de politică monetară, menţinut pe poziţii real-negative, în tandem cu calmarea inflaţiei, ce ocupă acum una dintre foarte puţinele poziţii optime din întreaga Uniune Europeană. Li se adaugă un dozaj adecvat al cantităţilor de lei cu care operează băncile, măsură valabilă în toate timpurile; specifică în prezent, când România, asemenea lumii întregi, e în plină criză, prin aceea că BNR acoperă zi de zi inerentul deficit de lichiditate. Având grijă, în acelasi timp, să prevină orice exces de volatilitate al cursului leului. În grija BNR fiind totodată – şi nu în ultimul rând – un sistem de raporturi corecte între bănci si între bănci si clienţi pe piaţa valutară şi pe cea monetară, scrie Ziarul Financiar.
Magistraţii au avut, în medie, pensii de peste 14 ori mai mari decât li s-ar fi cuvenit în baza contribuţiei, în primul semestru. Peste 9.500 de civili au luat pensie de serviciu în iunie, cei mai mulţi – magistraţi, personal auxiliar de specialitate al instanţelor, profesionişti din aviaţia civilă, diplomaţi, dar nu numai. Pentru cei aproximativ 9.500 de oameni care au luat pensie de serviciu am virat, în primul semestru, peste 563 de milioane de lei doar la bugetul de stat, adică din taxele şi impozitele plătite de toţi contribuabilii din România, cu 9% mai mult decât în prima jumătate a anului 2019, reiese dintr-o analiză făcută pe baza datelor comunicate de Casa Naţională de Pensii Publice. Peste 9.500 de civili au luat pensie de serviciu în iunie, în creştere nesemnificativă faţă de nivelul aceleiaşi luni din 2019, arată statisticile CNPP, consultate de Economica.net. Printre beneficiari pensiilor de serviciu se numără judecătorii, procurorii, grefierii, personalul civil navigant din aviaţia civilă, auditorii publici externi ai Curţii de Conturi, personalul diplomatic şi consular, parlamentarii şi nu numai. Pensiile de serviciu ale civililor sunt plătite din bugetul asigurărilor sociale, dar şi din bugetul de stat, în acord cu dispoziţiile legilor prin care li s-au acordat aceste privilegii, scrie economica.net.
Booking.com, lovit puternic de pandemie – taie mii de locuri de muncă. „Ultimele 5 luni au reprezentat cea mai mare criză economică și socială din existența noastră!”. Și Airbnb și TripAdvisor concediază. Booking Holdings, proprietarul Booking.com, elimină mii de locuri de muncă la nivel global, în contextul în care pandemia de Covid-19 a lovit dur industria turismului. Circa un sfert dintre angajații platformei de călătorii Booking.com vor fi concediați, respectiv aproximativ 4.000 de persoane, potrivit Bloomberg. Potrivit companiei, numărul de posturi desființate, care încă nu a fost stabilit exact, va reflecta „așteptările cu privire la viitorul călătoriilor”. „Ultimele 5 luni au reprezentat cea mai mare criză economică și socială din existența noastră”, a declarat CEO-ul compaiei, Glenn Fogel. Afacerile Booking au fost puternic trase în jos de pandemie și restricții, iar industria turismului rămâne în continuare sub „presiuni majore”, consideră CEO-ul. „În adâncul inimii am sperat, pentru multă vreme, că nu se va ajunge în această situație. Totuși, nimic nu poate înlătura impactul pe care această criză l-a avut și va continua să îl aibă atât asupra industriei călătoriilor, cât și asupra companiei noastre”, a adăugat Fogel, potrivit Profit.ro.
De ce doar 34%: Situația absorbției fondurilor europene, după 6 ani și jumătate din exercițiul 2014-2020. Potrivit datelor oficiale, la 1 iunie 2020 (cele mai noi date disponibile pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene), rata generală de absorbție efectivă a Fondurilor europene structurale și de investiții din exercițiul bugetar 2014-2020 era de 33,13%. Bugetul total alocat României în exercițiul 2014-2020 este de 36,16 miliarde euro. Precizare importantă: actualul cadru fianciar, la fel ca și următorul, păstrează regula de dezangajare n+3, deci România poate deconta plăți din actualul exercițiu până la 31 decembrie 2023.n lipsa acestei prevederi, situația nu ar fi fost deloc confortabilă pentru România, care, potrivit datelor Comisiei Europene, are alocări aprobate în proporție de 97%, adică pentru 35,48 miliarde euro, dar stadiul implementării era, în date actualizate la 4 august 2020, de numai 34% (12,6 miliarde). În precedentul exercițiu financiar 2007-2013, România a pierdut în total 3,2 miliarde euro din banii alocaţi de Comisia Europeană, chiar și sub condiția favorizantă a ”fazării” proiectelor restante în următorul exercițiu financiar, scrie cursdeguvernare.ro.
Închiderea şcolilor pe fondul pandemiei de coronavirus: Şeful ONU avertizează că lumea se confruntă cu o ‘catastrofă generaţională’ . Secretarul general al ONU Antonio Guterres a avertizat marţi că lumea se confruntă cu o “catastrofă generaţională” din cauza închiderii şcolilor pe fondul pandemiei de coronavirus şi a subliniat că a-i aduce pe elevi înapoi la sala de clasă în condiţii de siguranţă trebuie să fie “principala prioritate”, relatează Reuters, potrivit Agerpres. Guterres a spus că, de la mijlocul lunii iulie, şcolile au fost închise în aproximativ 160 de ţări, afectând peste 1 miliard de elevi, în timp ce nu mai puţin de 40 de milioane de copii au ratat educaţia preşcolară. Aceasta se adaugă celor mai mult de 250 milioane de copii care nu mergeau la şcoală înainte de pandemie şi în timp ce doar un sfert din elevii de gimnaziu din ţările în curs de dezvoltare au plecat cu cunoştinţe de bază, a declarat el într-o videoconferinţă, potrivit Financial Intelligence.ro
Costul total al creditului include și costurile de prelungire a contractului, dacă condițiile prelungirii au fost prevăzute în clauze. Costul total al creditului pentru consumatori cuprinde și costurile unei eventuale prelungiri a contractului, după scadență, dacă condițiile concrete și precise ale eventualei prelungiri sunt cunoscute de la bun început. Într-o speță recentă, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) clarifică un aspect dintr-o directivă europeană ce privește creditele pentru consumatori, relevantă și pentru România, fiind transpusă în dreptul nostru. „Noțiunea de «cost total al creditului pentru consumatori» care figurează la articolul 3 litera (g) din Directiva 2008/48/CE (…) trebuie interpretată în sensul că această noțiune cuprinde costurile unei eventuale prelungiri a creditului, în măsura în care, pe de o parte, condițiile concrete și precise ale eventualei sale prelungiri, inclusiv durata acesteia, fac parte din clauzele și condițiile convenite între creditor și debitor în contractul de credit și, pe de altă parte, costurile menționate sunt cunoscute de către creditor”, scrie în decizia CJUE, dată în iulie anul acesta, în cauza C‑686/19, scrie Avocatnet.ro.
