Rata anuală a inflaţiei a coborât la 2,7% în luna august a acestui an, de la 2,8% în iulie, după ce mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,45%, serviciile cu 2,97%, iar mărfurile nealimentare cu 0,75%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică. E drept, inflația- acest indicator crucial pentru politica monetară, negocierile salariale, sau nivelul impozitelor- în vreme de pandemie mai degrabă complică lucrurile decât să le limpezească. Și spun asta pentru că obiceiurile de consum s-au schimbat dramatic. Potrivit datelor INS, intrările la cinema, teatre etc s-au scumpit în august față de iulie cu 0,7%. Deși ele au fost închise. Problema e la coșul de consum utilizat, a cărui revizuire ar trebui făcută în funcție de noile obiceiuri de consum.
Calculul inflației are la bază un coș reprezentativ de bunuri care este revizuit periodic. Unii o fac anual, alții la 5 ani, fiecare după metodologia proprie. În Japonia de pildă coșul e revizuit o dată la cinci ani, iar la ultima revizuire, în coșul care stă la baza calculului inflației au introdus prețul nisipului pentru litiera pisicilor sau articolele de ingrijire personală ale câinilor (Japonia fiind cunoscută pentru numărul mare al animalelor de companie, care îl depășește pe cel al copiilor de sub 15 ani(.
Marea Britanie a revizuit acum câteva luni structura coșului de consum, introducând sticlele de apă reutilizabile sau costul parcărilor în aeroporturi.
Băncile centrale, inclusiv Banca Angliei și Banca Canadei, recunosc că acuratețea acestui indice pe timp de pandemie ar putea fi cu probleme iar deciziile ”grele” de politică monetară ar putea fi astfel viciate.
BNR țintește o inflație de 2,5%, cu un interval de variație de +/- 1 punct procentual, prognoza băncii centrale fiind de 2,8% în trimestrul al treilea și respectiv 2,7% în ultimele 3 luni ale anului.
E drept, nimeni nu știe cum vor eolua prețurile. Seceta, prețul petrolului (pe care îl regăsim în transportul mărfurilor) și pandemia (care a dus la blocarea pe alocuri a lanțurilor de aprovizionare) vor influența cu siguranță evoluția prețurilor.”Așa cum Covid-19 a arătat că lumea a fost prost pregătită pentru o criză globală de sănătate, suntem la fel de nepregătiți de o criză alimentară globală”, arată o analiză a FT.
Insecuritatea alimentară crește în națiuni bogate cum e SUA, unde mai mult de una din cinci gospodării declară că nu au suficientă mâncare. Faptul că costurile cu alimentele cresc în această perioadă ar putea părea contraintuitiv într-o lume în care prețurile la energie- factor cheie în producția de alimente- rămân scăzute.
Prețurile alimentelor din SUA au crescut cu peste 4% în ultimele 12 luni, în ciuda scăderii cu 30% a prețului petrolului în aceeași perioadă. Iar prețurile la energie ar putea începe să crească din rațiuni care țin de evoluții politice și geostrategice, mai arată analiza citată.
Pe măsură ce Covid-19 s-a răspândit pe tot globul, producători precum Rusia și Thailanda au restricționat exporturile. Țările importatoare de alimente și-au făcut de asemenea, rezerve. Sfârșitul brusc al consumului în restaurante a însemnat că mulți fermieri nu și-au mai putut vinde produsele și au fost nevoiți să le arunce. Toate acestea au denaturat prețurile.
