Reacții și poziționări după propunerea lui Florin Cîțu pentru funcția de premier ● Coșurile de cumpărături ar putea fi interzise în supermarketurile din București ● Preşedintele Iohannis arată că vrea să fie nu doar şeful statului, ci şi şeful guvernului ● Unde converg si unde se bat cap in cap planurile economice ale PNL, USR PLUS si UDMR ● Obiceiurile românilor în pandemie: 80% gătesc frecvent acasă, 61% apelează la livrări, 24% și-au făcut din nou provizii ● Ce au căutat românii pe Google în 2020 ● Cum va influența vânzările de locuințe ajustarea scoringului de creditare pentru persoane fizice ● Ritmul creșterii costului cu forţa de muncă se reduce, dar rămâne decuplat de productivitatea muncii ● Transgaz – amendată de Consiliul Concurenței cu aproape o cincime din profitul la 9 luni pentru două licitații din 2009-2011. Compania va ataca decizia
Coșurile de cumpărături ar putea fi interzise în supermarketurile din București. Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență urmează să discute posibilitatea de a interzice coșurile de cumpărături în supermarketuri, în contextul pandemiei de COVID. În acest moment, o astfel de măsură este valabilă în județul Argeș. Prefectul Capitalei, Traian Berbeceanu, a confirmat pentru g4media că vineri va fi o ședință la sediul Primăriei Generale, cu reprezentanții complexelor comerciale și supermarketurilor. Astfel, una dintre principalele teme va fi cea a coșurilor de mână din supermarket, care pot fi o sursă de infectare cu COVID. În județul Argeș acestea au fost interzise, iar în supermarketuri au fost montate mai multe dispensere cu dezinfectant, scrie Libertatea.
Preşedintele Iohannis arată că vrea să fie nu doar şeful statului, ci şi şeful guvernului. E limpede că preşedintele îşi caută un premier care să fie loial deciziilor pe care le ia şi astfel a apărut în ecuaţie numele ministrului apărării,Nicolae Ciucă. De asemenea toţi cei propuşi pe lista de premieri sunt consideraţi a fi apropiaţi ai preşedintelui Klaus Iohannis. Se repetă situaţia din trecut în care, deşi Constituţia spune că preşedintele trebuie să fie echidistant faţă de partide, el se implică semnificativ în alcătuirea guvernului. Constituţia îi acordă totuşi preşedintelui prerogativa de a-l desemna pe premier, prin urmare ar fi ciudat să-i ceri preşedintelui să fie complet echidistant faţă de organizarea politică, mai ales în moment de derută.Sunt de consemnat câteva situaţii esenţiale în care preşedinţii ţării au avut un cuvânt puternic în evoluţia viitoare a ţării. Ion Iliescu, de pildă, s-a opus în anii 2000 dorinţei premierului Adrian Năstase de introducere a cotei unice de impozitare, pentru că această cotă unică nu este o invenţie a PD sau PNL. Mai apoi, preşedintele Traian Băsescu a fost cel care a negociat puterea în vremea în care PD, viitorul PDL, a gestionat treburile ţării. Băsescu a condus practic guvernul premierului Emil Boc, el a fost cel care a anunţat tăierea salariilor în vremea crizei de acum un deceniu şi, în ciuda criticilor care i-au fost aduse, preşedintele Băsescu şi-a asumat pe de-a-ntregul costul politic al măsurilor pe care guvernul Boc le-a luat. Istoria se repetă. Prin decizia pe care o ia preşedintele Iohannis îşi asumă, deşi nu o spune public, decizia de a interveni în politica viitorului guvern. Preşedintele nu riscă nimic pentru că este la al doilea mandat şi ultimul pe care îl poate obţine ca şef al statului, scrie Ziarul Financiar.
Obiceiurile românilor în pandemie: 80% gătesc frecvent acasă, 61% apelează la livrări, 24% și-au făcut din nou provizii . Obiceiurile de consum ale românilor au fost influențate considerabil de contextul pandemic, iar un studiu efectuat pe un eșantion național de 1.683 respondenți de către Foodwise Marketing, parte din grupul de comunicare Hello, de 10 ani activ pe piață, arată că 80% dintre respondenți gătesc acasă zilnic sau la două-trei zile, în timp ce 61% apelează la serviciile de livrare cel puțin lunar și aproape un sfert trece din nou la strânsul proviziilor de alimente conservate.Pandemia i-a determinat pe respondenți să acorde o mai mare atenție provenienței ingredientelor sau tipurilor de mâncare pe care le consumă și să sprijine componenta românească. Astfel, 35% aleg produsele românești, 22% caută proveniența locală, de proximitate, în timp ce pentru 43%, decizia încă nu este influențată de acești factori. De altfel, micii producători sunt și câștigătorii pandemiei – o treime dintre respondenți au început să le achiziționeze mai mult produsele, pe parcursul acestui an. Și produsele marcă proprie din supermarket-uri atrag mai mult și ajung la 31% dintre preferințe, mărcile populare sunt cumpărate mai des de 28% dintre români, iar produsele de premium sunt mai sus ca dezirabilitate pentru aproape 8% dintre respondenți, scrie FinEco24News.
Ce au căutat românii pe Google în 2020. Anul 2020 a fost unul special, în care coronavirusul și toate implicațiile acestuia și-au pus amprenta asupra căutărilor pe care oamenii le-au făcut pe Google: Ce este Horeca sau Ce este şomajul tehnic – au fost câteva dintre întrebări. Căutările anului 2020 în România reflectă toate aceste schimbări: de la măsurile de protecție și restricțiile de circulație, statul în casă și evoluția situației pandemice, până la educația online, gătit și muncă la distanță. Iată topul căutărilor. Topul celor mai populare căutări pe Google în România în 2020 este condus de coronavirus și două platforme de educație la distanță: Google Classroom și Adservio. Restricțiile de circulație au generat interes pentru declarația pe proprie răspundere și formular STS. Românii au întrebat pe Google în primul rând „ce este coronavirusul”, iar apoi „ce este pandemia” și „ce este starea de urgență”. Pentru a respecta măsurile de protecție împotriva COVID-19, cei mai mulți români au căutat pe Google „cum se poartă masca”. Au dorit să afle și „cum se pune masca”. Au vrut să afle toate detalii despre coronavirus: „cum se manifestă coronavirus” și „cum se transmite coronavirus”. Pentru că mulți români au stat în casă mai mult în 2020, au căutat pe Google „cum se face maiaua”, „cum se face drojdia” sau „cum se gătește sparanghelul”, scrie StartupCafe.ro
Cum va influența vânzările de locuințe ajustarea scoringului de creditare pentru persoane fizice. BNR a trimis o scrisoare către băncile comerciale, prin care solicită ajustarea scoringului pentru persoane fizice până pe 20 decembrie 2020. Scrisoarea recomandă băncilor să reducă coeficientul de acceptare al dividendelor şi veniturilor din chirii în calculul pentru stabilirea scoringului la acordarea unui credit, deoarece pandemia va avea anul viitor un impact negativ asupra profiturilor companiilor şi asupra pieţei imobiliare.Întrebarea e cât de mare va fi lovitura pentru creditarea imobiliară, atâta vreme cât agenția imobiliară RE/MAX România susține că aproximativ 70% dintre tranzacțiile realizate de birourile companiei în perioada ulterioară stării de urgență au fost făcute din fonduri proprii ale cumpărătorilor. „La fel ca în toate celelalte industrii, și în imobiliare s-au resimțit efectele perioadei de izolare socială. Cu toate că se observă o cumpătare la nivel de achiziții, cumpărătorii aleg, în cele din urmă, spații mai largi și observăm, în principal, o aplecare spre segmentul case individuale. Pe de altă parte, raportat la chirii, se remarcă schimbări în marile orașe, cauzate tot de contextul social, care se vor concretiza, cel mai probabil, în corecții de preț. Totuși, incertitudinea ce caracterizează această perioadă nu ne permite să facem predicții decât pentru perioade scurte, schimbările fiind direct proporționale cu evoluția situației medicale”, a declarat Răzvan Cuc, președintele RE/MAX România, scrie economica.net.
Transgaz – amendată de Consiliul Concurenței cu aproape o cincime din profitul la 9 luni pentru două licitații din 2009-2011. Compania va ataca decizia. Operatorul național de transport Transgaz a fost amendat de Consiliul Concurenței cu 34,16 milioane de lei, reprezentând 1,85% din cifra de afaceri pe 2019, în urma finalizării unei investigații declanșate la sesizarea DIICOT, pentru încălcarea legislației românești și europene privind concurența în cadrul mai multor licitații de atribuire a unor contracte de executare de lucrări de racorduri de gaze și modernizare de instalații organizate de Transgaz în 2009-2011. Decizia Consiliului Concurenței prevede obligația de a achita amenda în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei (8 decembrie 2020) și poate fi atacată în contencios administrativ. Ceea ce Transgaz a anunțat că va face. “Transgaz va întreprinde diligențele necesare în raport cu cele prevăzute în decizia comunicată de Consiliul Concurenței și va demara fără întârziere toate demersurile legale de apărare a intereselor societății în raport cu această decizie”, precizează un comunicat Transgaz, potrivit profit.ro.
