Există un fir roșu care leagă răspunsurile mele la toate cele 3 întrebări: schimbările tectonice care remodelează lumea de azi, prin amploarea lor dar și prin viteza lor incredibilă. Lumea în care am intrat în decembrie 1989 nu mai seamănă deloc cu cea de acum. În fapt, paradoxal, în destule privințe începe să semene tot mai mult cu cea pe care am părăsit-o atunci. Într-o carte apărută de curînd, „Soră Lume”, Ana Blandiana scrie că vechile certitudini pe care ne bazam atunci cînd făceam distincția între bine și rău aproape s-au evaporat. „Globalizarea a șters contururile, a desființat granițele, a amestecat totul într-o pastă greu de definit și imposibil de analizat” iar „cenzura politică a unora și corectitudinea politică a celorlalți aproape că nu mai pot fi deosebite și e imposibil de spus care falsifică adevărul mai rușinos„.
1. Pandemia a avut un impact major asupra existenței noastre pe multiple direcții. Între acestea este și una mai puțin discutată: ascensiunea criptomonedelor, între care Bitcoin-ul este cea mai cunoscută. „Bitcoinul cîștigă revoluția monetară Covid-19„, își intitulează istoricul Niall Ferguson articolul din 15 decembrie scris pentru Bloomberg. În paralel, China anunță lansarea yuanului digital (DCEP), versiunea digitală a monedei sale oficiale. Evenimentul marchează un asalt frontal al Beijingului asupra dolarului, adică asupra dominației Statelor Unite asupra sistemului financiar internațional. Cu șanse deloc neglijabile pentru că, pe de o parte, China are cel mai avansat sistem de plăți digitale din lume (în 2019, 80 de procente din plăți au fost efectuate fie prin sistemul WeChat Pay de la Tencent, fie prin Alipay de la Alibaba) iar pe de alta pentru că va încuraja țările implicate în giganticul său proiect Belt and Road Initiative dar și țări ca Iranul, aflat sub sancțiuni impuse de Washington, să utilizeze această modalitate de plată în tranzacțiile lor financiare. Dacă Beijingul cîștigă și această bătălie (deja prin utilizarea unor tehnologii avansate a erodat semnificativ superioritatea Americii în plan militar) demersul său de obținere a hegemoniei globale va fi aproape imposibil de oprit.
Deși ambele aparțin categoriei criptomonedelor Bitcoinul este în fapt antiteza DCEP. Primul a fost lansat din dorința de a separa banii de stat, de sistemul financiar oficial. În timp ce yuanul digital se află la polul opus, rostul său este de a centraliza sub control chinezesc finanțele lumii. Cine va cîștiga această bătălie e încă greu de spus. Însă, oricum, avertizează Niall Ferguson, „va fi o lume fundamental diferită atunci cînd toate plățile noastre vor fi înregistrate, stocate la nivel central, urmărite și analizate de algoritmi bazați pe Inteligența Artificială – indiferent dacă în spatele acestora se află Amazonul lui Jeff Bezos sau China lui Xi Jinping„.
2. M-am oprit asupra unei cărți care deși tehnic a apărut în septembrie 2019 este extrem de relevantă pentru evenimentele din anul 2020 care au răvăși America și au avut reverberații în întregul Occident: noua revoluție culturală, sub semnul Black Lives Matter și promovării așa numitei „Justiții Sociale„. A apărut sub semnătura lui Douglas Murray, Editor Asociat al săptămînalului britanic The Spectator și se numește „The Madness of Crowds: Gender, Race and Identity„. După cum scrie autorul golul lăsat prin colapsul marilor narațiuni, în primul rînd a religiei, a fost umplut de noile religii seculare inventate și promovate de curentele progresiste neo-marxiste avînd ca direcții majore homosexualitatea, feminismul, rasa și transgenderismul, cărora autorul le rezervă cîte un capitol separat încercînd să identifice cauzele unor simptome vizibile la tot pasul. O observație importantă este aceea că toate aceste excese bulversante la care asistăm astăzi au avut inițial la bază campanii legitime în favoarea demnității și drepturilor omului. Și exact atunci cînd se părea că intrasem în normalitate, că toate aceste aspirații se împliniseră am avut parte brusc de o explozie care a transformat societatea occidentală într-un teren pentru violente și absurde bătălii identitare. În acest punct Douglas Murray îl citează pe filosoful australian Kenneth Minogue, care vorbește despre Sindromul unui Sf. Gheorghe ieșit la pensie care, după uciderea dragonului, a ajuns în criză de lupte glorioase așa că a început să inventeze cauze în favoarea cărora să se bată cu aprindere. Deloc surprinzător cartea lui Douglas Murray a stîrnit reacții virulente. De pildă, a fost etichetată drept un „un vehicul al propagandei naziste”, o „versiune academică a Mein Kampf-ului lui Hitler”. Ceea ce nu face decît că confirme analiza autorului.
Citeste intreg articolul si comenteaza peContributors.ro
