Cine sunt cei doi alpinişti care au murit sâmbătă în Bucegi: un cercetător de top şi prietena pe care a încercat să o salveze. Deşi aveau experienţă în escaladă, cei doi au făcut greşeli de începători care le-au adus sfârşitul. S-au avântat într-o zonă extrem de periculoasă, nemarcată, pe vreme rea cu viscol şi ceaţă, fără a folosi corect echipamentul specific unei astfel de ascensiuni. Femeia a fost prima care a căzut în prăpastie, iar partenerul ei se pare că a vrut să-i sară în ajutorul şi a alunecat şi el. N-au avut nicio şansă de supravieţuire. S-au prăbuşit peste 700 de metri în prăpastie, potrivit Adevărul.
Cinci pacienți cu Covid au murit cu infecții nosocomiale în spitalul militar nou de campanie, inaugurat de Klaus Iohannis. Publicăm dosarele lor. Sub același management și proceduri ca și la Spitalul Militar Central, în martie 2020 a fost ridicat, „pentru tratarea pacienților cu Covid cu cazuri ușoare și medii”, spitalul de campanie ROL 2 de la Otopeni. În noiembrie, aici au murit cinci oameni, cu vârste între 58 și 84 de ani, colonizați cu mai mulți germeni multirezistenți la antibiotice. Îmbrăcat într-o geacă de piele de stil pilot militar, cu stema țării pe ea, șeful statului declara că ”România este pregătită pentru a face față cât se poate de bine acestei epidemii”, potrivit Libertatea.
Ce urmează pentru NATO după Donald Trump? NATO a intrat în noul an cu speranța reînnoirii relațiilor transatlantice cu ajutorul noului președinte american Joe Biden. Însă cât de realiste sunt așteptările Alianței Nord-Atlantice? A avea un partener mai puțin imprevizibil la Washington este deosebit de important, NATO aflându-se într-un proces de îmbunătățire a reacțiilor la provocările serioase cu care se confruntă cele 30 de guverne. „Ultimii ani au fost ca o cursă nebună într-un rollercoaster”, spune Paul Taylor, de la think tank-ul Friends of Europe. „Până la urmă, NATO i-a supraviețuit lui Donald Trump, dar schimbată și cu vânătăi.” Unele dintre aceste schimbări au fost cel puțin parțial pozitive, chiar dacă au lăsat urme profunde în psihicul alianței, scrie Deutsche Welle.
Dâra politicului în TVR și SRR: rapoarte ascunse, zero reformă, șefi numiți politic. Soarta conducerilor, deja decisă. Reforma și depolitizarea promise de politicienii din ultimii douăzeci de ani se opresc în momentul sosirii la putere. Numirile se fac în continuare pe criterii politice, iar o majoritate parlamentară poate ține ascunse în sertarele Parlamentului rapoartele de activitate. Numai după respingerea acestora se pot demite conducerile TVR și SRR (Societatea Română de Radiodifuziune). PSD și aliații săi nu au dorit să existe un vot, iar PNL nu a fost sigur că poate strânge o majoritate pentru numirea noilor șefi. Astfel, rapoartele de activitate sunt depuse la Parlament, dar nu au primit un vot, potrivit Radio Europa Liberă.
CTP despre Revelionul de la TVR: ÎPSTVR. Bineînțeles, nu există nimic de care să nu se poată râde. Avem comedia neagră, umorul cimitirelor, satira caustică până la os, sarcasmul ucigător și nu intră în discuție interzicerea lor, atâta vreme cât se desfășoară în televiziuni, posturi de radio sau site-uri private. Însă denigrarea, discreditarea legilor sanitare la Televiziunea statului, ce ne aparține tuturor, înseamnă nici mai mult, nici mai puțin decât zădărnicirea combaterii bolilor, comisă chiar de o autoritate a statului – TVR este așa ceva. Dar tot TVR este, de ani de zile, o unitate de propagandă și manipulare noroioasă, controlată de PSD, scrie CristianTudor Popescu pe Republica.
Județele cu cele mai multe mame minore: Giurgiu și Călărași. Fenomenul, amplu în tot sudul. În 26 de ani, județul Călărași a avut cele mai multe mame cu vârsta mai mică de 20 de ani: 21,43 la sută din tinere au născut cel puțin un copil. Următorul județ cu un număr foarte ridicat de nașteri în rândul fetelor este Giurgiu: 20,29 la sută, arată o hartă realizată de Vasile Crăciunescu, de la site-ul geo-spațial.org, care compilează datele publicate de Institutul Național de Statistică, din 1993 până în 2019. Dacă procentul fetelor care devin mame sare de 20 la sută, la băieți nu sare de 5 la sută, arată datele Institutului Național de Statistică, potrivit Newsweek.
DW: Şcolile nu sunt locuri sigure. În Germania se va prelungi, probabil, lockdown-ul. Trebuie să rămână închise și şcolile după vacanţa de iarnă? Numărul foarte ridicat al noilor infectări nu permite o funcţionare normală a acestora. Copiii se infectează mult mai rar cu noul coronavirus, susţin multe studii, iar atunci când sunt confirmaţi ca fiind infectaţi, evoluţia bolii este deseori asimptomatică. Prin urmare, nu prea ar exista motive pentru închiderea şcolilor şi grădiniţelor. Politicienii au preferat această variantă. În timpul lockdown-ului din primăvară, când copiii au rămas acasă, mulţi părinţi au fost foarte nemulţumiţi, scrie Deutsche Welle.
