Teama unora față de radiațiile 5G continuă și în 2021: Ce reclamații a primit autoritatea care măsoară câmpurile electromagnetice și cum le-a răspuns celor preocupați de efectele negative asupra sănătății – Telecom

Cu toate acestea, având în vedere importanța pe care ANCOM o acordă subiectului și conștientă de existența unei anumite doze de anxietate în fața noilor tehnologii (aspect ce s-a mai reflectat în istorie și cu alte ocazii), răspundem pe larg acestor observații, în limitele atribuțiilor Autorității chiar dacă relevanța lor în contextul prezentei consultări este limitată.

Astfel, în contextul prezentei consultări publice, lăsând la o parte argumentele de legalitate (precum caracterul directivelor europene etc.), apreciem că, pe fond, implementarea noilor tehnologii de comunicații reflectă în cel mai înalt grad realitățile economice și sociale ale României, precum și nevoile de dezvoltare pe termen mediu.

Mai mult, referitor la efectul tehnologiilor de comunicații electronice asupra sănătății umane amintim, cu titlu informativ, că în România limitele de câmp electromagnetic sunt reglementate în conformitate cu practicile adoptate şi în Uniunea Europeană, Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1193/2006 pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populației generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz, preluând restricțiile prevăzute în Recomandarea 1999/519/EC privind limitarea expunerii populației generale la câmpuri electromagnetice (de la 0 Hz la 300 GHz).

Pe de altă parte, Comisia internațională de protecție la radiații neionizante (ICNIRP) a avizat această recomandare, devenită document de referință pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, aceasta fiind, și în prezent, singurul document adoptat la nivel european care reglementează, la nivelul populației generale, limitele între care se consideră sigură expunerea la radiațiile electromagnetice, indiferent de serviciile sau tehnologiile utilizate (emisii radio-TV, comunicații fixe sau mobile, satelitare sau terestre, incluzând tehnologiile 2G, 3G, 4G, 5G) sau de tipul de activitate ce produce câmp electromagnetic (rețele de comunicații electronice, rețele de energie etc).

Așadar, aceste limite se aplică în Europa de peste 20 de ani iar în România în ultimii 15 ani, respectarea lor fiind monitorizată iar efectele lor analizate pe durate lungi de timp.

În măsura în care succesul unui produs, serviciu, furnizor sau tehnologie, este dependent de încrederea utilizatorilor, asigurarea bunei informări, respectiv reducerea asimetriei de informații, sunt esențiale, sens în care se și înscriu o parte din acțiunile planificate de ANCOM și criticate de respondenți.

Astfel, cu privire la preocupările legitime legate de expunerea populației la efectele câmpurilor electromagnetice, trebuie reținut că actele legislative adoptate la nivelul Uniunii Europene recunosc necesitatea de a garanta că cetățenii nu sunt expuși la câmpuri electromagnetice la un nivel nociv pentru sănătatea publică.

Drept urmare, întrucât sensibilitatea corpului uman la radiații nu depinde de cetățenie sau de statul în care se implementează rețelele de comunicații electronice, întreaga situație trebuie privită într-un cadru internațional/european.

Directiva (UE) 2018/1972 stabilește că pe acest subiect statele membre ar trebui să urmărească coerența la nivelul întregii Uniuni, ținând seama în mod special de abordarea precaută prevăzută în Recomandarea 1999/519/CE, pentru a realiza progrese către garantarea unor condiții de instalare mai uniforme, recomandare ce este reper pentru limitele stabilite prin Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1193/2006 pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populației generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz.

Ca atare, se admite că sănătatea populației nu este afectată în condițiile în care sunt respectate limitele stabilite prin Recomandarea 1999/519/CE. Prin urmare, deși preocupările pe această temă sunt legitime, întregul context trebuie privit cu obiectivitate și echilibru și fără a afecta un progres natural al societății.

Întregul context trebuie privit din două perspective: i) utilizarea echipamentelor radio și ii) utilizarea frecvențelor radio.

În privința echipamentelor radio, normele în vigoare stabilesc că introducerea pe piață, respectiv punerea în funcțiune a oricărui echipament radio este condiționată de respectarea unor cerințe esențiale, una dintre acestea fiind, potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 740/2016 privind punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor radio, cu modificările și completările ulterioare, protecţia sănătăţii şi a siguranţei persoanelor.

În ceea ce privește utilizarea frecvențelor radio, aspect ce intră sub sfera de reglementare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 140/2012, cu modificările și completările ulterioare, trebuie reținut că titularii drepturilor de utilizare au în vedere, la utilizarea efectivă a stațiilor de radiocomunicații (echipamente radio), respectarea limitelor stabilite prin Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1193/2006 pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populației generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz, aspect reținut, de altfel, și în art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 740/2016.

Tot contextul prezentat mai sus arată că preocupările legate de expunerea populației la efectele câmpurilor electromagnetice au fost și sunt avute în vedere de autorități, subiectul fiind în atenția organismelor Uniunii Europene, inclusiv a Comitetului Științific al Uniunii Europene pentru Sănătate, Mediu şi Riscuri emergente (SCENIHR) și/sau în atenția Institutului Național de Sănătate Publică, organizații care au subliniat că respectarea limitelor stabilite prin Recomandarea 1999/519/CE, respectiv Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1193/2006, asigură protecţia populaţiei generale față de expunerea la câmpuri electromagnetice.

Planurile ce privesc implementarea noilor tehnologii de comunicații nu pot fi privite ori raportate doar la teritoriul național, întrucât industriile ori sectoarele de activitate sunt, în prezent, conectate la nivel internațional/european, iar utilizarea frecvențelor radio trebuie privită în același context. Drept urmare, ANCOM are în vedere o serie de documente ori acte legislative adoptate la nivel european. Unul dintre aceste documente, adoptat de către Comisia Europeană, identifică principalele provocări și domenii care necesită acțiuni concertate, coordonate la nivelul statelor membre.

Pentru a lămuri pe deplin activitatea ANCOM, precizăm că în conformitate cu atribuțiile legale care îi revin în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009, activitatea ANCOM privește autorizarea utilizării frecvențelor radio (fie că vorbim de stații de emisie utilizate pentru furnizarea serviciilor de programe de radiodifuziune, fie că vorbim de stații utilizate pentru furnizarea altor servicii de comunicații electronice), incluzând și analizarea și expertizarea tehnică a utilizării frecvențelor radio pentru asigurarea compatibilității radioelectrice dintre stațiile și rețelele de radiocomunicații autorizate, pentru prevenirea apariției interferențelor prejudiciabile ce pot apărea la utilizarea resursei limitate de spectru radio.

În baza atribuțiilor menționate anterior, ANCOM monitorizează permanent intensitatea câmpului electromagnetic prin intermediul a 150 de senzori ficși de monitorizare de bandă largă amplasați în București și în alte 103 localități din țară.

Totodată, ANCOM realizează și măsurători prin intermediul sistemului mobil, rezultatele acestora fiind disponibile la adresa http://www.ancom.ro/masuratori-mobile_5075

Ca o concluzie a acțiunilor desfășurate de ANCOM, se poate reține că rezultatele măsurătorilor, efectuate până în prezent, arată că nu există, până la acest moment, depășiri ale limitelor admise de legislație.

Fără îndoială însă, acțiunile desfășurate de ANCOM pe acest segment vor continua și în perioada următoare.

Precizăm că ANCOM nu are competența legală de a evalua, din perspectivă medicală, efectele intensității câmpului electromagnetic asupra stării de sănătate a populației, aspecte care sunt în sfera domeniului sănătății publice.

În al patrulea rând, referitor la propunerile de noi acțiuni, ANCOM constată că unele dintre acestea sunt deja realizate (de exemplu, monitorizarea spectrului radio și a radiațiilor electromagnetice generate, transparența rezultatelor) ori se desfășoară cu caracter permanent, unele sunt cel puțin discutabile (de exemplu, promovarea rețelelor fixe în detrimentul rețelelor wireless), în timp ce altele nu sunt de competența ANCOM (de exemplu, introducerea de interdicții, asigurarea de fonduri guvernamentale pentru cercetarea wireless etc.).

În cele din urmă, precizăm că nu există informații clasificate, deținute de ANCOM, referitor la noile tehnologii de comunicații mobile.

Totodată, reiterăm că, în pofida numeroaselor studii efectuate de comunitatea științifică internațională din 1999 încoace, ANCOM nu are cunoștință privind existența vreunor efecte negative dovedite asupra sănătății, la nivelurile actuale ale limitelor de expunere.